Bolojan & Co, la final de mandat: cu angajații cei mai puțini, Consiliul Județean Bihor a investit în dezvoltare mai mult ca oricând (VIDEO)

Înconjurat de funcționari ai instituției, despre care a afirmat că „ale lor sunt meritele pentru proiectele realizate”, și flancat de cei doi vicepreședinți, Mircea Mălan și Călin Gal, șeful CJ Bihor, Ilie Bolojan, a afirmat în ultima sa conferință de presă a mandatului că încă de la preluarea funcției a avut drept scop dezvoltarea județului, care avea numeroase „rămâneri în urmă”.

Cu cei mai puțini angajați comparativ cu celelalte județe din România, CJ Bihor are alocată pentru investiții cea mai mare pondere din bugetul care este, oricum, unul record.

Fără „pomelnic”

„Nu o să venim cu un pomelnic al proiectelor realizate, pentru că nu ar avea niciun rost, ele oricum au fost prezentate în acești ani, sunt cunoscute”, a spus președintele CJ Bihor joi, când a prezentat ultimul raport de activitate din mandatul început în toamna anului 2020, într-o conferință de presă în care a fost înconjurat de mai mulți responsabili din direcțiile Tehnică și Economică, din serviciile și compartimentele de proiecte cu fonduri europene, achiziții, juridic și altele.

În schimb, Bolojan a ținut să arate că „dacă ar fi să caracterizez în câteva cuvinte, acest mandat aș spune că a fost o administrație care a orientat CJ Bihor în serviciul bihorenilor, o administrație pentru dezvoltare și o administrație de parteneriate”.

El a amintit că la începutul mandatului „am luat câteva măsuri nepopulare”, cum a fost reducerea personalului, dar și „eliminarea unor cheltuieli de risipă”, astfel că „am ajuns să avem jumătate din numărul de colegi pe care îl aveam și s-a constatat că activitatea nu s-a prăbușit, dimpotrivă, s-a dus într-o direcție normală”.

De pildă, a exemplificat Bolojan, doar în primul an s-au economisit 6 milioane euro, care au fost direcționați spre investiții, CJ Bihor a introdus în premieră indicatori de performanță, urmărind la nivelul primăriilor, fără a le tăia din alocări, parametri precum cheltuielile de personal/cap de locuitor ori gradul de încasare a impozitelor și taxelor locale, ceea ce a făcut ca și primarii - „nu toți, dar mulți” - să-și optimizeze activitatea la rândul lor.

Cei mai mari dușmani: timpul și banii

În timp ce pe un monitor erau prezentate o parte dintre proiectele preluate de la predecesori și cele noi, lansate, încheiate sau în derulare în mandatul său, Bolojan a dat și alte exemple de „orientare către bihoreni a serviciilor publice”: pentru prima oară bibliotecile județeană și locale „s-au dotat cu cărți noi”, a fost impus un regulament de curățenie cu standarde clare pentru toate localitățile.

Cât despre proiectele proprii, Bolojan a dat ca exemple modernizarea aeroportului (cu 70 milioane euro din fonduri nerambursabile), terminal cargo, platforme pentru colectarea gratuită a deșeurilor voluminoase în județ, modernizarea Bibliotecii Județene, construirea Centrului Cultural Multifuncțional, a Campusului pentru învățământ dual și Parcului Științific și Tehnologic, noi drumuri în Zona Metropolitană Oradea, centurile Aleșd și Beiuș, Inelul Rutier Metropolitan, rețeaua tram-tren, piste pentru bicicliști din Oradea până în Apuseni, campinguri în zone montane, rețea de parcuri industriale în județ etc.

(lucrările la Inelul Rutier Metropolitan sunt în desfășurare)

Toate, a spus Bolojan, au fost posibile în primul rând datorită parteneriatelor cu Primăria Oradea (inclusiv pentru noul spital de Infecțioase, cursele aeriene externe, pasajele la ieșirile din oraș), cu primăriile din ZMO și din celelalte zone ale județului (pentru parcurile industriale, noile rețele de gaz și curățenie), cu Universitatea (pentru noi cămine studențești și Parcul Științific și Tehnologic), dar și cu CNAIR (fără de care „centurile și pasajele ar fi rămas niște desene uitate prin niște sertare”), cu CFR (de pildă pentru rețeaua tram-tren) etc.

„Am avut doi mari dușmani - timpul și banii -, timpul a fost scurt, banii au trebuit găsiți. Am preluat un buget slab din punct de vedere al dezvoltării, cu numai 25% pentru investiții, tot restul pentru funcționare, acum bugetul este de 6 ori mai mare, iar cel pentru dezvoltare de 16 ori, 85% este pentru dezvoltare. Cu organigrama cea mai mică din țară, avem bugetul de dezvoltare cel mai mare între toate consiliile județene din țară”, a punctat și vicepreședintele Călin Gal.

La rându-i, vicepreședintele Mircea Mălan a amintit despre proiecte care au avut în vedere să „ducă dezvoltarea” și să rezolve nevoi urgente, cum ar fi investițiile în rețeaua de drumuri pentru a schimba situația în care „bihorenii pierdeau zeci de minute blocați în trafic” ori crearea de condiții pentru apariția locurilor de muncă și în zonele din județ depărtate de Oradea, pentru înființarea unor rețele de gaz în localități, pentru curățenie, valorificarea potențialului turistic și păstrarea tradițiilor.

Mulțumiri pentru subalterni

Bolojan a ținut să le mulțumească inclusiv nominal funcționarilor prezenți, precizând că „suntem o parte, pentru că nu puteam invita toți colegii”. El și-a lăudat consilierii din cabinet – Csomortányi István, Bianca Firezar și Alex Laslău, pe șeful Serviciului Proiecte cu fonduri nerambursabile, Ionuț Sărac, despre care a spus că împreună cu colegii săi a lucrat deseori inclusiv sâmbăta și duminica, pe șeful Direcției Tehnice, Filip Cheșeli, și inginerii Sanda Bogdan și Mihai Palcu, afirmând că „Direcția Tehnică a dus tot greul”, căci la fiecare proiect au apărut numeroase situații neprevăzute, de exemplu „sapi și dai de ceva”, toate acestea trebuind soluționate sub presiunea timpului.

De asemenea, șeful CJ Bihor a nominalizat-o pe Cristina Joca, de la compartimentul de achiziții, tot pentru că a lucrat continuu „sub presiunea timpului, nu ca să dea câștigător (n.r. – la licitații) pe cine trebuie, să ne înțelegem”, ci pentru că a gestionat cu succes licitații complexe.

Bolojan a evidențiat-o și pe Gabriela Plugar, de la Direcția Economică, pentru că a gestionat numeroase rectificări de buget așa încât să nu fie pusă în pericol finanțarea proiectelor cu fonduri europene până la încasarea acestor fonduri.

El a ținut să amintească până și colege care nu au fost de față, precum secretarul general al județului, Carmen Soltănel, și șefa compartimentului juridic, Mihaela Roșan, spunând că au apărat CJ Bihor „în procese complicate, cu firme de avocatură în spate”, dar și pe șefa instituției Arhitectului Șef al Județului, Ioana Filip, deoarece cu mai puțini angajați decât până în 2020 aceasta a ajuns să elibereze mult mai rapid acte, dar și pentru elaborarea regulamentului urbanistic care a instituit norme de construire în zonele montane din județ.

Bolojan „betonatorul”, despre salarii și prețuri

După bilanțul prezentat de șefii CJ Bihor, BIHOREANUL l-a întrebat pe Bolojan dacă va candida pentru un nou mandat, însă acesta a refuzat să răspundă, afirmând că „este o chestiune de respect” să nu facă referiri politice la sediul instituției, adăugând însă că „aceste chestiuni vor fi anunțate prin sistemele partidelor politice”, adică de organizația județeană a PNL pe care o conduce și care joi seară va stabili candidaturile pentru toate funcțiile administrative din județ, inclusiv pentru Primăria Oradea și CJ Bihor.

Pe de altă parte, BIHOREANUL a vrut să știe cum va răspunde Bolojan, dacă va candida, reproșurilor că, la fel ca la Primăria Oradea, a „betonat”, adică a dat întâietate proiectelor de infrastructură, în loc să rezolve chestiuni cum ar fi majorarea salariilor ori scăderea prețurilor. Răspunsul? „Nu o primărie sau un consiliu județean stabilesc salariile și prețurile. Noi, însă, ceea ce putem face este să creăm condiții pentru dezvoltare, pentru că dezvoltare fără condițiile de bază nu există. Am încercat să creăm aceste condiții pentru locuri de muncă mai aproape de oameni în zonele depărtate de Oradea, să nu se depopuleze și nici oamenii să nu mai facă 2 ore pe zi navetă. Și, așa cum în Oradea au apărut 25.000 noi locuri de muncă în urma dezvoltării parcurilor industriale, așa vor apărea și în județ. Campusul dual, Parcul Științific și Tehnologic sunt și ele gândite să creeze atractivitate pentru companiile care produc o valoare adăugată mai mare și care vor putea plăti salarii mai mari”, a spus Bolojan.

Fără „panglici” în campanie

Tot la solicitarea BIHOREANULUI, Bolojan a arătat că a fost preocupat, la fel ca atunci când era primar al Oradiei, să aibă o majoritate stabilă în „parlamentul” județean, fiindcă altfel proiectele ar fi rămas simple idei, dar și să poarte constant un dialog cu reprezentanții opoziției cu privire la toate proiectele mari.

„Un principiu de bază în administrație este ca executivul să aibă o majoritate stabilă, fără această majoritate poți avea probleme mari. (...) Eu totdeauna, și la Primăria Oradea, și la Consiliul Județean Bihor, am avut dialog cu toate grupurile, la toate proiectele mari am informat liderii grupurilor, iar ei cu consilierii au luat informat deciziile la vot”.

În fine, întrebat dacă în campania electorală care va începe curând vor avea loc inaugurări festive, eventual cu tăieri de panglici, ale diverselor obiective de investiții care urmează să fie finalizate, Bolojan a răspuns că exclude acest lucru. „Dacă centura Sântandrei, de exemplu, se va termina la jumătatea lunii mai, eu cred că ar trebui deschisă circulației (n.r. – fără a se amâna acest lucru până după scrutinul din 9 iunie), dar asta nu înseamnă să taie cineva panglica”, a spus Bolojan.

Conferința integrală susținută joi la CJ Bihor: