Vor Bihorul bilingv: Formaţiunile maghiare din România cer statut special administrativ pentru regiunea Partium

Cele trei formaţiuni politice maghiare din România, UDMR, PPMT şi PCM, au semnat, luni, la Cluj, o luare de poziţie comună pe tema autonomiei. Printre altele, maghiarii vor autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc şi statut special administrativ, bilingv, pentru regiunea Partium, ce cuprinde şi judeţul Bihor.

Rezoluţia a fost semnată la sediul Prezidiului UDMR din Cluj-Napoca de către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.

Statut egal

Ţinutul Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice, iar statutul limbii maghiare ar trebui să fie egal cu cel al limbii române, se arată în rezoluţia comună semnată de liderii celor trei formaţiuni.

”Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române”, se arată în documentul citat.

Partium bilingv

De asemenenea, un alt obiectiv comun al celor trei formaţiuni este crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania. Regiunea cuprinde parti din judetele Bihor, Satu Mare si Salaj.

”Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toţi maghiarii din România în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunităţii. Recunoaşterea ei prin lege şi crearea unui sistem instituţional este singura soluţie viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităţilor maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunităţi dispersate, păstrarea identităţii naţionale şi prosperitatea pe pământul natal”, se subliniază în Rezoluţie.

Liderii UDMR, PPMT şi PCM susţin că maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite, şi anume ”autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România”.

”Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale şi a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate şi adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic şi social posibil”, se mai menţionează în document.

„Este un moment bun”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, că există trei feluri de autonomie pe care o revendică - teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate. Kelemen a adăugat că pentru autonomia culturală există un proiect de lege depus în parlament, însă pentru celelalte două tipuri e nevoie de modificarea Constituţiei.

"E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. Din acest punct de vedere, e nevoie de o amendare a Constituţiei, aşa cum am propus noi în 2013", a declarat preşedintele UDMR.

"Acum 28 ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care (...), indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. (...) În anul Centenarului noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani", a subliniat Kelemen Hunor.