Arestarea urmată de achitare dă dreptul la despăgubiri. Decizie importantă a Curții Constituționale

Miercuri, 3 martie 2021, Curtea Constituțională a României a pronunțat o decizie foarte importantă. După 7 amânări de pronunțare, Curtea a stabilit, cu majoritate de voturi, că dispozițiile articolului 539 din Codul de procedură penală, care condiționau despăgubirile pentru privarea nelegală de libertate de constatarea anterioară a caracterului nelegal al arestării, sunt neconstituționale.

Mai concret, după câțiva ani de aplicare absurdă a unor principii fundamentale de drept, Curtea a reparat o nedreptate evidentă și a stabilit un lucru: orice persoană care este arestată și ulterior este declarată nevinovată are dreptul la despăgubiri din partea statului. Scurt, clar și la obiect.

Să vedem, însă, de ce a fost nevoie de această decizie. Dacă sub prevederile vechiului Cod de procedură penală nu au existat mari probleme, noul cod a prevăzut în articolul declarat neconstituțional că „privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei”. Mai pe românește, nu era suficient ca o persoană să fie achitată după ce a fost arestată, pentru o faptă pe care nu a comis-o, pentru ca statul să-i acorde despăgubiri.

Mai mult, în septembrie 2017, Înalta Curte, pronunță o decizie obligatorie în același sens în care arată, halucinant, că „achitarea reclamanților dispusă în procesul penal nu echivalează automat cu nelegalitatea măsurii arestării preventive, întrucât nelegalitatea privării de libertate trebuie stabilită prin hotărârile instanțelor penale”.

Practic, începând cu 29 noiembrie 2017, data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial, în România nu s-au mai putut acorda despăgubiri persoanelor declarate nevinovate de instanța penală, persoane care stătuseră în arest preventiv pe perioada proceselor penale. Pentru a primi despăgubiri, persoanele în cauză trebuia să fi avut norocul să existe o greșeală procedurală în „actele” de arestare; o chichiță de procedură, cum ar spune unii.

Dacă pur și simplu erai arestat nevinovat și acest lucru se confirma ulterior printr-o hotărâre definitivă a instanței penale, sistemul de justiție îți transmitea senin: ai avut ghinion!

Iată de ce cred că decizia Curții Constituționale vine să repare una dintre cele mai mari aberații legislative și jurisprudențiale din istoria dreptului românesc.

Urmează să vedem considerentele Curții, decizia urmând să producă efecte de la data publicării în Monitorul Oficial.