URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 21 NOIEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cred că primarul Ilie Bolojan se ghidează în viaţă după principiul "repetiţia este mama învăţăturii". Altfel nu se explică de ce, după episodul dureros cu Gavril Grebenişan la cârma Spitalului Judeţean, a recidivat cu Dacian Foncea ca manager la Municipal.
Zic şi eu
Adrian Cris
Până săptămâna trecută, credeam că între finaliştii prezidenţialelor trebuie să existe o dezbatere, ba chiar să fie legiferată, dar aşa încât să nu degenereze în ţigănie. În câteva zile, societatea s-a împărţit între unii care, fiindcă Iohannis refuză "confruntarea" cu Dăncilă, îl acuză de laşitate, şi alţii care, ştiind ce a făcut fiecare, consideră dialogul imposibil. Tema "Marele Mut vs Proasta Statului" a devenit ea însăşi temă de campanie pentru turul decisiv.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Klaus Iohannis știe că nu e un tip șarmant cu electoratul. I-ar plăcea la maxim dacă n-ar trebui să interacționeze cu nicio ființă umană, să nu fie nevoit să zâmbească fals în fața camerelor, să nu dea mâna cu nimeni niciodată. Trecerea de la dezinvoltura balcanică a lui Băsescu la seriozitatea atât de neromânească a lui Iohannis a fost prea brutală pentru publicul larg, în ochii căruia președintele ar trebui să fie un tip de viață, chefliu, cu vicii, slobod la gură, cu râs zgomotos și cu inima bătând în ritm de manea...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine veți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diagnosticul de infarct miocardic acut (IMA) se bazează pe durerea toracică severă şi celelalte simptome (nelinişte, anxietate, paloare, transpiraţii), fiind completat de datele de laborator, electrocardiogramă şi tehnicile imagistice. Bolnavul cu IMA prezintă unele modificări sanguine nespecifice (creşterea numărului de leucocite şi a VSH) şi unele modificări specifice (creşterea cantităţii de enzime specifice muşchiului miocardic ca urmare a necrozei).
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
15 Decembrie 2009, 21:10

Spitalele nu mai fac operaţii din lipsa fondurilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Povara sărăciei din sistemul de sănătate a adus spitalele şi pacienţii în situaţii dramatice. Medicii sunt obligaţi să improvizeze, pacienţii sunt puşi să-şi cumpere singuri medicamentele, iar cei care nu au bani şi nu reprezintă o urgenţă medicală sunt chemaţi pentru a li se face in tervenţii chirugicale abia anul viitor. Din 2010, situaţia va fi dezastruoasă dacă nu se vor găsi fonduri suplimentare pentru sănătate, întrucât datoriile acumulate în anul
2009 vor trebui plătite, scrie Evenimentul Zilei.

Deşi sistemul de coplată nu a fost introdus oficial, în câteva spitale mari din Cluj-Napoca, bolnavii sunt obligaţi să plătească pentru analize, me di camente, operaţii. Casele de asigurări le decontează spitalelor doar un anumit număr de consultaţii pe care le-au stabilit prin contract la începutul anului. Restul, le fac medicii „pe socoteala lor". Pe uşile cabinetelor medicale de la Spitalul Militar din Cluj au fost lipite afişe care îi anunţă pe bolnavi cât au de plată dacă vor să fie consultaţi sau să facă anumite investigaţii. O endoscopie ajunge la 80 de lei, iar o colonoscopie - la 150 de lei, sume consistente pentru mulţi pacienţi.

Aurel Petrescu, 72 de ani, stătea descumpănit în faţa Spitalului Militar Cluj. „Am aflat cât costă analizele şi vă zic sincer că nu am bani. De unde să scot eu sumele astea?! Am lucrat toată viaţa la CAP şi am o pensie de numai 430 de lei", se văicărea bătrânul. Medicii povestesc că spitalele sunt pline de pacienţi în situaţia bătrânului. Din păcate, atunci când aceşti oameni reuşesc într- un final să facă rost de bani, pentru mulţi este prea târziu.

Situaţia este şi mai sumbră la Institutul de Oncologie din Cluj, unde a fost închis blocul operator. Până la sfârşitul anului nu se mai fac intervenţii, iar, între timp, sălilele de operaţii intră în renovare.

„Ne afectează groaznic criza, iar lipsa banilor duce la cea a materialelor. Am mai cumpărat noi una-alta, au mai cumpărat şi pacienţii, ne-am descurcat, dar acum este greu", descrie situaţia chirurgul Bogdan Baciu, care recunoaşte că spitalul se confruntă cu probleme legate de asigurarea medicamentelor.

Criza din spitale nu s-a oprit doar la Cluj. Şi alte oraşe mari sunt afectate, în pericol fiind inclusiv spitalele de urgenţă, unde au loc intervenţii complexe. În Capitală, pacienţii sunt în continuare operaţi, dar primesc fie o listă mare de cumpărături pe care le au de făcut înaintea unei intervenţii, fie li se comunică direct „ordinul de plată".

„Ne lipsesc o mulţime de lucruri: materialele care ajută la fixarea fracturilor, tije, plăci, şuruburi, proteze pentru şold sau pentru genunchi", exemplifică ortopedul Corneliu Popescu, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni".

Situaţii similare se întâlnesc şi la Spitalul CFR 2 din Bucureşti. „Am născut de curând acolo, cu o doctoriţă foarte bună şi, pentru că aflasem de lipsuri, i-am dat bani dinainte. În ziua naşterii, doctoriţa a venit cu o sacoşă în care pusese toate cele necesare", spune Nicoleta, o mămică de 30 de ani.

Nici Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală nu o duce mai bine. Aici, pacienţii sunt trimişi în special după medicamente sau după „mărunţişurile" care lipsesc din diverse secţii. „Am trimis pacienţi după medicamente care le scad tensiunea, după electrozi care ajută la efectuarea testelor de efort sau a celor cu Holtere EKG, dar şi după leucoplast sau feşe sterile. Intervenţiile mari însă, cum sunt coronarografiile sau angioplastiile, nu s-au amânat. Le facem în ciuda crizei", poves teş te un doctor cardiolog de la Spitalul Universitar.

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a hotărât ca în ultimele două luni ale anului să fie operate doar urgenţele. Bolnavii cronic, care au nevoie de intervenţii chirurgicale, sunt puşi pe o listă de aşteptare, urmând să fie programaţi din ianuarie 2010. Măsura a fost luată şi pentru a lăsa aparatele de la Reanimare libere în eventualitatea în care apar bolnavi care fac complicaţii din cauza gripei noi.

La Spitalul „Sf. Spiridon" Iaşi sunt aduşi din ce în ce mai mulţi pacienţi de la alte unităţi medicale. „Spitalele din teritoriu nu mai operează din lipsă de materiale, iar pacienţii vin la noi", a spus managerul Ioan Bârliba.

În prezent, sistemul sanitar subzistă din bani pe anul viitor. Deşi România nu are buget, guvernul a emis o ordonanţă care permite şefilor de spitale să folosească resurse financiare în baza unor credite de angajament, din banii pentru 2010.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3172 RON
  • 1 EUR = 4.7776 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON