URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 12 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
15 Decembrie 2009, 21:10

Spitalele nu mai fac operaţii din lipsa fondurilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Povara sărăciei din sistemul de sănătate a adus spitalele şi pacienţii în situaţii dramatice. Medicii sunt obligaţi să improvizeze, pacienţii sunt puşi să-şi cumpere singuri medicamentele, iar cei care nu au bani şi nu reprezintă o urgenţă medicală sunt chemaţi pentru a li se face in tervenţii chirugicale abia anul viitor. Din 2010, situaţia va fi dezastruoasă dacă nu se vor găsi fonduri suplimentare pentru sănătate, întrucât datoriile acumulate în anul
2009 vor trebui plătite, scrie Evenimentul Zilei.

Deşi sistemul de coplată nu a fost introdus oficial, în câteva spitale mari din Cluj-Napoca, bolnavii sunt obligaţi să plătească pentru analize, me di camente, operaţii. Casele de asigurări le decontează spitalelor doar un anumit număr de consultaţii pe care le-au stabilit prin contract la începutul anului. Restul, le fac medicii „pe socoteala lor". Pe uşile cabinetelor medicale de la Spitalul Militar din Cluj au fost lipite afişe care îi anunţă pe bolnavi cât au de plată dacă vor să fie consultaţi sau să facă anumite investigaţii. O endoscopie ajunge la 80 de lei, iar o colonoscopie - la 150 de lei, sume consistente pentru mulţi pacienţi.

Aurel Petrescu, 72 de ani, stătea descumpănit în faţa Spitalului Militar Cluj. „Am aflat cât costă analizele şi vă zic sincer că nu am bani. De unde să scot eu sumele astea?! Am lucrat toată viaţa la CAP şi am o pensie de numai 430 de lei", se văicărea bătrânul. Medicii povestesc că spitalele sunt pline de pacienţi în situaţia bătrânului. Din păcate, atunci când aceşti oameni reuşesc într- un final să facă rost de bani, pentru mulţi este prea târziu.

Situaţia este şi mai sumbră la Institutul de Oncologie din Cluj, unde a fost închis blocul operator. Până la sfârşitul anului nu se mai fac intervenţii, iar, între timp, sălilele de operaţii intră în renovare.

„Ne afectează groaznic criza, iar lipsa banilor duce la cea a materialelor. Am mai cumpărat noi una-alta, au mai cumpărat şi pacienţii, ne-am descurcat, dar acum este greu", descrie situaţia chirurgul Bogdan Baciu, care recunoaşte că spitalul se confruntă cu probleme legate de asigurarea medicamentelor.

Criza din spitale nu s-a oprit doar la Cluj. Şi alte oraşe mari sunt afectate, în pericol fiind inclusiv spitalele de urgenţă, unde au loc intervenţii complexe. În Capitală, pacienţii sunt în continuare operaţi, dar primesc fie o listă mare de cumpărături pe care le au de făcut înaintea unei intervenţii, fie li se comunică direct „ordinul de plată".

„Ne lipsesc o mulţime de lucruri: materialele care ajută la fixarea fracturilor, tije, plăci, şuruburi, proteze pentru şold sau pentru genunchi", exemplifică ortopedul Corneliu Popescu, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni".

Situaţii similare se întâlnesc şi la Spitalul CFR 2 din Bucureşti. „Am născut de curând acolo, cu o doctoriţă foarte bună şi, pentru că aflasem de lipsuri, i-am dat bani dinainte. În ziua naşterii, doctoriţa a venit cu o sacoşă în care pusese toate cele necesare", spune Nicoleta, o mămică de 30 de ani.

Nici Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală nu o duce mai bine. Aici, pacienţii sunt trimişi în special după medicamente sau după „mărunţişurile" care lipsesc din diverse secţii. „Am trimis pacienţi după medicamente care le scad tensiunea, după electrozi care ajută la efectuarea testelor de efort sau a celor cu Holtere EKG, dar şi după leucoplast sau feşe sterile. Intervenţiile mari însă, cum sunt coronarografiile sau angioplastiile, nu s-au amânat. Le facem în ciuda crizei", poves teş te un doctor cardiolog de la Spitalul Universitar.

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a hotărât ca în ultimele două luni ale anului să fie operate doar urgenţele. Bolnavii cronic, care au nevoie de intervenţii chirurgicale, sunt puşi pe o listă de aşteptare, urmând să fie programaţi din ianuarie 2010. Măsura a fost luată şi pentru a lăsa aparatele de la Reanimare libere în eventualitatea în care apar bolnavi care fac complicaţii din cauza gripei noi.

La Spitalul „Sf. Spiridon" Iaşi sunt aduşi din ce în ce mai mulţi pacienţi de la alte unităţi medicale. „Spitalele din teritoriu nu mai operează din lipsă de materiale, iar pacienţii vin la noi", a spus managerul Ioan Bârliba.

În prezent, sistemul sanitar subzistă din bani pe anul viitor. Deşi România nu are buget, guvernul a emis o ordonanţă care permite şefilor de spitale să folosească resurse financiare în baza unor credite de angajament, din banii pentru 2010.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1033 RON
  • 1 EUR = 4.8347 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON