URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 20 MARTIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Asemănările dintre Marghita şi Bucureşti sunt uluitoare. Amândouă sunt nişte localităţi cu mare potenţial, dar care sunt jefuite în fiecare ciclu electoral de cei care ar trebui să le conducă. Concubinajul între toate partidele care s-au perindat la putere a făcut să existe o şogoreală indestructibilă, ce a pus la punct un sistem impecabil de sifonare a banilor publici.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Putea fi un "eveniment". În fond, AUR e un partid de succes, intrat în Parlament cu 9% în 2020 dar ajuns la 19,1% în sondaje, şi promitea ceva rar: expunerea unei viziuni economice. N-a fost, însă, căci doar discursul de încheiere al lui George Simion l-a salvat de la rapida uitare din partea celor cam 120 de ascultători.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre completările aduse la legislație care prevăd că, în sensurile giratorii, șoferii trebuie să respecte regulile privind circulaţia pe benzi, având obligaţia să semnalizeze din timp părăsirea intersecţiei şi să se asigure?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
O recentă modificare a Codului Rutier repară una dintre problemele vechi ale legislaţiei rutiere. În esenţă, până la modificările aduse prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/2023, o persoană condamnată pentru o infracţiune rutieră (spre exemplu, pentru conducere fără permis) nu avea nicio interdicţie în a obţine imediat după condamnare permisul de conducere.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
15 Decembrie 2009, 21:10

Spitalele nu mai fac operaţii din lipsa fondurilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Povara sărăciei din sistemul de sănătate a adus spitalele şi pacienţii în situaţii dramatice. Medicii sunt obligaţi să improvizeze, pacienţii sunt puşi să-şi cumpere singuri medicamentele, iar cei care nu au bani şi nu reprezintă o urgenţă medicală sunt chemaţi pentru a li se face in tervenţii chirugicale abia anul viitor. Din 2010, situaţia va fi dezastruoasă dacă nu se vor găsi fonduri suplimentare pentru sănătate, întrucât datoriile acumulate în anul
2009 vor trebui plătite, scrie Evenimentul Zilei.

Deşi sistemul de coplată nu a fost introdus oficial, în câteva spitale mari din Cluj-Napoca, bolnavii sunt obligaţi să plătească pentru analize, me di camente, operaţii. Casele de asigurări le decontează spitalelor doar un anumit număr de consultaţii pe care le-au stabilit prin contract la începutul anului. Restul, le fac medicii „pe socoteala lor". Pe uşile cabinetelor medicale de la Spitalul Militar din Cluj au fost lipite afişe care îi anunţă pe bolnavi cât au de plată dacă vor să fie consultaţi sau să facă anumite investigaţii. O endoscopie ajunge la 80 de lei, iar o colonoscopie - la 150 de lei, sume consistente pentru mulţi pacienţi.

Aurel Petrescu, 72 de ani, stătea descumpănit în faţa Spitalului Militar Cluj. „Am aflat cât costă analizele şi vă zic sincer că nu am bani. De unde să scot eu sumele astea?! Am lucrat toată viaţa la CAP şi am o pensie de numai 430 de lei", se văicărea bătrânul. Medicii povestesc că spitalele sunt pline de pacienţi în situaţia bătrânului. Din păcate, atunci când aceşti oameni reuşesc într- un final să facă rost de bani, pentru mulţi este prea târziu.

Situaţia este şi mai sumbră la Institutul de Oncologie din Cluj, unde a fost închis blocul operator. Până la sfârşitul anului nu se mai fac intervenţii, iar, între timp, sălilele de operaţii intră în renovare.

„Ne afectează groaznic criza, iar lipsa banilor duce la cea a materialelor. Am mai cumpărat noi una-alta, au mai cumpărat şi pacienţii, ne-am descurcat, dar acum este greu", descrie situaţia chirurgul Bogdan Baciu, care recunoaşte că spitalul se confruntă cu probleme legate de asigurarea medicamentelor.

Criza din spitale nu s-a oprit doar la Cluj. Şi alte oraşe mari sunt afectate, în pericol fiind inclusiv spitalele de urgenţă, unde au loc intervenţii complexe. În Capitală, pacienţii sunt în continuare operaţi, dar primesc fie o listă mare de cumpărături pe care le au de făcut înaintea unei intervenţii, fie li se comunică direct „ordinul de plată".

„Ne lipsesc o mulţime de lucruri: materialele care ajută la fixarea fracturilor, tije, plăci, şuruburi, proteze pentru şold sau pentru genunchi", exemplifică ortopedul Corneliu Popescu, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni".

Situaţii similare se întâlnesc şi la Spitalul CFR 2 din Bucureşti. „Am născut de curând acolo, cu o doctoriţă foarte bună şi, pentru că aflasem de lipsuri, i-am dat bani dinainte. În ziua naşterii, doctoriţa a venit cu o sacoşă în care pusese toate cele necesare", spune Nicoleta, o mămică de 30 de ani.

Nici Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală nu o duce mai bine. Aici, pacienţii sunt trimişi în special după medicamente sau după „mărunţişurile" care lipsesc din diverse secţii. „Am trimis pacienţi după medicamente care le scad tensiunea, după electrozi care ajută la efectuarea testelor de efort sau a celor cu Holtere EKG, dar şi după leucoplast sau feşe sterile. Intervenţiile mari însă, cum sunt coronarografiile sau angioplastiile, nu s-au amânat. Le facem în ciuda crizei", poves teş te un doctor cardiolog de la Spitalul Universitar.

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a hotărât ca în ultimele două luni ale anului să fie operate doar urgenţele. Bolnavii cronic, care au nevoie de intervenţii chirurgicale, sunt puşi pe o listă de aşteptare, urmând să fie programaţi din ianuarie 2010. Măsura a fost luată şi pentru a lăsa aparatele de la Reanimare libere în eventualitatea în care apar bolnavi care fac complicaţii din cauza gripei noi.

La Spitalul „Sf. Spiridon" Iaşi sunt aduşi din ce în ce mai mulţi pacienţi de la alte unităţi medicale. „Spitalele din teritoriu nu mai operează din lipsă de materiale, iar pacienţii vin la noi", a spus managerul Ioan Bârliba.

În prezent, sistemul sanitar subzistă din bani pe anul viitor. Deşi România nu are buget, guvernul a emis o ordonanţă care permite şefilor de spitale să folosească resurse financiare în baza unor credite de angajament, din banii pentru 2010.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6271 RON
  • 1 EUR = 4.92 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON