URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu mă îndoiesc că din cartierul francez Voltaire al Oradiei până în comuna campioană la asistați, Lugașu de Jos, a notoriului primar Sorban Levente, asistații social îi închină imnuri de „pomenire” noului președinte al Consiliului Județean, Ilie Bolojan. Căci, la cum arată planurile lui Bolojan, asistații vor ajunge în șanțuri nu doar când vin de la cârciumă, ci și când vor trebui să plivească buruienile...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Guvernul Orban n-a făcut, de fapt, mare lucru. Nici măcar propagandă. A fost o mână de spoturi, bannere şi machete care au rulat din inerţie, invitând doar la răsfoire, zapare şi skip. Iar alegerile şi deznodământul schimbării guvernamentale au perpetuat această incoerenţă, fix când nu era cazul...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu despre un echilibru de putere este vorba când inventariem motivele pentru care partidele îşi doresc Prefectura Bihor, ci despre puterea de a stopa ceea ce face partidul cel mai activ, prin reprezentantul său din fruntea administraţiei judeţene. Nu se caută, de fapt, un prefect care să reprezinte Guvernul, cum spune legea sec, ci un prefect care să-l frâneze pe Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Amenajarea culoarului Nufărul-Cantemir, în paralel cu săpăturile din Centrul civic, va genera un şantier amplu ca întindere, atât în spaţiu cât şi în timp, ceea ce va testa din nou nervii şi răbdarea orădenilor. Există destule variante ocolitoare, e drept, dar chiar şi aşa, deranjul prin zonă va fi major. La fel ca în alte situaţii, publicul se va împărţi în două: cei care vor blestema şantierele cu betonul lor cu tot şi cu cine le-a făcut, respectiv cei care vor lăuda hărnicia edililor. Nu exclud apariţia unei a treia categorii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hepatita cronică activă autoimună este o afecţiune caracterizată printr-un proces necrotic şi inflamator continuu cu evoluţie spre ciroză şi insuficienţă hepatică. Leziunile hepatice progresive sunt rezultatul unui atac imunologic asupra celulelor hepatice. Predispoziţia către autoimunitate este în general moştenită în majoritatea cazurilor, iar specificitatea hepatică a acestor leziuni este declanşată de factori chimici sau virali (se cunosc cazuri de hepatită acută virală A sau B, aparent cu evoluţie bună, care evoluează spre hepatită cronică activă autoimună, probabil datorită predispoziţiei genetice).
15 Decembrie 2009, 21:10

Spitalele nu mai fac operaţii din lipsa fondurilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Povara sărăciei din sistemul de sănătate a adus spitalele şi pacienţii în situaţii dramatice. Medicii sunt obligaţi să improvizeze, pacienţii sunt puşi să-şi cumpere singuri medicamentele, iar cei care nu au bani şi nu reprezintă o urgenţă medicală sunt chemaţi pentru a li se face in tervenţii chirugicale abia anul viitor. Din 2010, situaţia va fi dezastruoasă dacă nu se vor găsi fonduri suplimentare pentru sănătate, întrucât datoriile acumulate în anul
2009 vor trebui plătite, scrie Evenimentul Zilei.

Deşi sistemul de coplată nu a fost introdus oficial, în câteva spitale mari din Cluj-Napoca, bolnavii sunt obligaţi să plătească pentru analize, me di camente, operaţii. Casele de asigurări le decontează spitalelor doar un anumit număr de consultaţii pe care le-au stabilit prin contract la începutul anului. Restul, le fac medicii „pe socoteala lor". Pe uşile cabinetelor medicale de la Spitalul Militar din Cluj au fost lipite afişe care îi anunţă pe bolnavi cât au de plată dacă vor să fie consultaţi sau să facă anumite investigaţii. O endoscopie ajunge la 80 de lei, iar o colonoscopie - la 150 de lei, sume consistente pentru mulţi pacienţi.

Aurel Petrescu, 72 de ani, stătea descumpănit în faţa Spitalului Militar Cluj. „Am aflat cât costă analizele şi vă zic sincer că nu am bani. De unde să scot eu sumele astea?! Am lucrat toată viaţa la CAP şi am o pensie de numai 430 de lei", se văicărea bătrânul. Medicii povestesc că spitalele sunt pline de pacienţi în situaţia bătrânului. Din păcate, atunci când aceşti oameni reuşesc într- un final să facă rost de bani, pentru mulţi este prea târziu.

Situaţia este şi mai sumbră la Institutul de Oncologie din Cluj, unde a fost închis blocul operator. Până la sfârşitul anului nu se mai fac intervenţii, iar, între timp, sălilele de operaţii intră în renovare.

„Ne afectează groaznic criza, iar lipsa banilor duce la cea a materialelor. Am mai cumpărat noi una-alta, au mai cumpărat şi pacienţii, ne-am descurcat, dar acum este greu", descrie situaţia chirurgul Bogdan Baciu, care recunoaşte că spitalul se confruntă cu probleme legate de asigurarea medicamentelor.

Criza din spitale nu s-a oprit doar la Cluj. Şi alte oraşe mari sunt afectate, în pericol fiind inclusiv spitalele de urgenţă, unde au loc intervenţii complexe. În Capitală, pacienţii sunt în continuare operaţi, dar primesc fie o listă mare de cumpărături pe care le au de făcut înaintea unei intervenţii, fie li se comunică direct „ordinul de plată".

„Ne lipsesc o mulţime de lucruri: materialele care ajută la fixarea fracturilor, tije, plăci, şuruburi, proteze pentru şold sau pentru genunchi", exemplifică ortopedul Corneliu Popescu, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni".

Situaţii similare se întâlnesc şi la Spitalul CFR 2 din Bucureşti. „Am născut de curând acolo, cu o doctoriţă foarte bună şi, pentru că aflasem de lipsuri, i-am dat bani dinainte. În ziua naşterii, doctoriţa a venit cu o sacoşă în care pusese toate cele necesare", spune Nicoleta, o mămică de 30 de ani.

Nici Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală nu o duce mai bine. Aici, pacienţii sunt trimişi în special după medicamente sau după „mărunţişurile" care lipsesc din diverse secţii. „Am trimis pacienţi după medicamente care le scad tensiunea, după electrozi care ajută la efectuarea testelor de efort sau a celor cu Holtere EKG, dar şi după leucoplast sau feşe sterile. Intervenţiile mari însă, cum sunt coronarografiile sau angioplastiile, nu s-au amânat. Le facem în ciuda crizei", poves teş te un doctor cardiolog de la Spitalul Universitar.

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a hotărât ca în ultimele două luni ale anului să fie operate doar urgenţele. Bolnavii cronic, care au nevoie de intervenţii chirurgicale, sunt puşi pe o listă de aşteptare, urmând să fie programaţi din ianuarie 2010. Măsura a fost luată şi pentru a lăsa aparatele de la Reanimare libere în eventualitatea în care apar bolnavi care fac complicaţii din cauza gripei noi.

La Spitalul „Sf. Spiridon" Iaşi sunt aduşi din ce în ce mai mulţi pacienţi de la alte unităţi medicale. „Spitalele din teritoriu nu mai operează din lipsă de materiale, iar pacienţii vin la noi", a spus managerul Ioan Bârliba.

În prezent, sistemul sanitar subzistă din bani pe anul viitor. Deşi România nu are buget, guvernul a emis o ordonanţă care permite şefilor de spitale să folosească resurse financiare în baza unor credite de angajament, din banii pentru 2010.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0189 RON
  • 1 EUR = 4.8745 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON