.jpg "Hai la o tură cu bicicleta! Invitație de la Florin Mihuț, tânărul care și-a învins dizabilitatea prin sport")
"În şedinţa Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 6 din noiembrie s-a discutat solicitarea proprietarului şi s-a dat autorizaţia de desfiinţare. Ulterior, deţinătorul a obţinut toate avizele necesare şi am înţeles că a şi început lucrările", a declarat, luni, pentru BIHOREANUL, Lucian Silaghi, şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor şi, totodată, secretarul Comisiei Zonale.
Proprietarul clădirii din centrul oraşului a mai cerut, în 2011, avizul necesar demolării, dar comisia l-a refuzat, demarând în schimb procedura de clasare a imobilului. Potrivit lui Silaghi, de la Oradea au plecat la Ministerul Culturii toate documentele necesare clasării, dar Ministerul n-a mai dat niciun răspuns. Şi, conform legii, dacă în 12 luni de zile de la demararea procedurii nu se stabileşte un verdict, imobilul îşi pierde statutul de monument, aşa că poate fi modificat ori demolat.
Ovidiu Copil a optat pentru varianta demolării întrucât mai multe studii de expertiză tehnică au arătat că structura clădirii este grav afectată, iar întreg imobilul este vulnerabil. "Clădirea reprezintă un pericol", a precizat şi Silaghi.
Istorie de-un secol
Funcţională din 1884, Moara Emilia i-a aparţinut lui Jakab Weinberger, un evreu maghiarizat. Potrivit volumului "Contribuţii la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848-1948", scris de muzeologul Ronald Hochhauser, moara producea anual 5.000 de tone de grâne măcinate, care se vindeau în vestul Imperiului Austro-Ungar şi în Franţa.
După naţionalizare, moara şi-a pierdut din importanţă, iar în final s-a închis. În anii '60 mai existau utilaje, dar au fost casate şi distruse, iar clădirea folosită doar ca depozit. În anul 2000, Primăria Oradea a scos clădirea la vânzare, ea fiind cumpărată de afaceristul Ovidiu Copil, totodată membru al PSD Bihor.
De atunci, clădirea n-a mai folosit la nimic, doar curtea ei fiind închiriată unei firme de construcţii drept garaj pentru utilaje. După ce va încheia demolarea clădirii, Copil va rămâne proprietarul unui teren de 3.800 de metri pătraţi.
Citeşte mai multe despre clădire în articolul "Bătălia pentru moara Emilia"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.