Mafia cioclilor: Înmormântările bihorenilor au ajuns la mâna unui cartel al firmelor de pompe funebre

De două lucruri nu scapi în viaţă, spune o vorbă: de Fisc şi de moarte. Iar înmormântările, pe cât de dureroase pentru familiile celor decedaţi, pe atât sunt de profitabile pentru firmele de pompe funebre. În pregătirea persoanei dragi pentru ultimul drum - sicriu, aranjamente florale, transport, pomană, chiar şi obţinerea actelor - firmele prestează servicii all inclusive. Şi toate costă.

E o miză de zeci de mii de euro în fiecare lună pentru o asemenea firmă, astfel că breasla cioclilor nu e scutită de "băieţii deştepţi" care şi-au făcut adevărate reţele de "agenţi de vânzări" până şi în rândul brancardierilor şi autopsierilor, preoţilor ori chiar al primarilor, instituind monopol inclusiv pe cimitire. "Oamenii sunt forţaţi să apeleze doar la anumite firme, în ciuda faptului că au preţuri şi cu 50% mai mari decât altele. Pe româneşte, acestea îl belesc pe cel amărât şi cu necazul în casă", a dezvăluit BIHOREANULUI chiar patronul unei asemenea firme...

Şpăgi în caiet

Anul trecut, o astfel de filieră a ajuns în atenţia poliţiştilor Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor. Doi autopsieri ai Spitalului Judeţean din Oradea, Ioan Hora şi Ioan Iuhas (foto), erau bănuiţi că luau şpăgi de la anumite firme funerare pentru a convinge familiile bolnavilor morţi în spital să apeleze la serviciile lor. Beneficiarul? Una din cele mai vechi firme din oraş, La capătul drumului SRL, administrată de Ildiko Mavrodoglu, unde Iuhas îşi angajase şi fratele, Marius Iuhas . Punctul de lucru al bărbatului era, însă, tot la spital, în camera autopsierului şi pe secţii, unde se putea intersecta cu rudele defuncţilor.

În timpul unei percheziţii, poliţiştii au găsit şi dovada faptului că societatea avea "agenţi" infiltraţi în spital: Mavrodoglu îşi notase scrupulos într-un caiet "comisioanele" date autopsierilor. "În perioada ianuarie 2013 - iulie 2014, Iuhas Ioan şi Hora Ioan au primit în mod repetat mai multe sume de bani, în total 48.300 lei", se arată în ordonanţa prin care, pe 28 aprilie 2014, procurorii Parchetului Bihor au început urmărirea penală a celor doi, pentru luare de mită, dar şi a patroanei, pentru dare de mită.

Comision, nu şpagă

Întrucât suma depăşea echivalentul a 10.000 euro, cazul a fost transferat DNA Oradea, care însă a stabilit că, de fapt, şpaga nu era şpagă, ci "comision", pe motiv că autopsierii nu şi-ar fi încălcat vreo îndatorire de serviciu. Faptul că au recomandat o anumită firmă "nu reprezintă o infracţiune", au concluzionat procurorii toamna trecută, când au retrimis dosarul Parchetului Bihor pentru continuarea anchetei, dar pentru alte infracţiuni: divulgarea informaţiilor din fişele decedaţilor în cazul autopsierilor, respectiv evaziune fiscală în cazul lui Mavrodoglu. Temeiul? Indiciile adunate conduc spre suspiciunea că firma nu ar fi înregistrat integral în contabilitate banii încasaţi de la clienţi.

Ancheta e încă în desfăşurare, dar Mavrodoglu e convinsă că în final nu se va găsi nimic împotriva ei. "E o încercare de a mă scoate de pe piaţă. Eu lucrez corect", a spus ea BIHOREANULUI, respingând atât bănuielile de fraudă fiscală, cât şi de şpăguire pentru  obţinerea clienţilor. "Eu nu stau în faţa spitalului ori la uşa de la Terapie Intensivă să mă năpustesc asupra oamenilor când merg să-şi ia morţii. Şi nici nu urmăresc ambulanţele, cum fac alţii", se apără femeia. Ca şi când, din moment ce avea pentru asta un angajat "delegat" în spital, ar mai fi avut nevoie să se mobilizeze şi ea...

Război pe morţi

Comerţul cu morţii este la ordinea zilei printre autopsierii şi brancardierii Spitalului Judeţean, în ciuda faptului că Legea 102/2014, a cimitirelor, interzice explicit personalului instituţiilor de sănătate publică să influenţeze rudele unui decedat în alegerea prestatorului de servicii funerare.

Că legea e violată cu bună ştiinţă o spun administratorii a cinci firme funerare din judeţ, într-o reclamaţie înaintată atât conducerii Spitalului Judeţean, cât şi Poliţiei Bihor, în primăvara acestui an. Patronii firmelor Caland Eternity, Pietate, In Memoriam, Casa Funerară Aleşd şi Cristian Horea Mircea SRL susţin că autopsierii anchetaţi în dosarul "La capătul drumului", dar şi un brancardier de la Terapie Intensivă, sună pur şi simplu rudele decedaţilor de pe cartele prepay sau chiar de pe telefoanele fixe ale Spitalului, se prezintă sub nume false, cum ar fi "dr. Maghiar", "dr. Cacuci", "dr. Precup" ori "dr. Szabo", şi îi trimit spre firmele "agreate" - Infinitum SRL şi Ultimul drum SRL - care ar fi singurele cu drept de acces la morga unităţii şi care pot ridica trupurile neînsufleţite de aici.

Înainte de răcire

Pentru fiecare client astfel direcţionat, au arătat patronii celor cinci firme, celelalte două ar plăti între 100 şi 250 lei, bani negri, neimpozitaţi. Iar afacerea duduie. "S-a ajuns acolo încât autopsierii şi brancardierii iau datele de contact ale aparţinătorilor, iar apoi le modifică pe foaia de observaţie, să nu care cumva să mai sune şi altcineva după ei, să le sufle «comisionul»", a dezvăluit BIHOREANULUI Nagy Zsolt, administratorul firmei Caland Eternity.

Între clienţii astfel racolaţi se numără şi primarul comunei Cetariu, Vitalyos Barna, al cărui tată a murit anul trecut în Spitalul Judeţean, iar oamenii cioclilor l-au găsit înainte ca trupul neînsufleţit să apuce să se răcească. "Pe la 10 seara am fost la el în vizită, iar dimineaţa la 4 m-a sunat o asistentă să-mi spună că a murit. În mai puţin de 10 minute mi-a sunat din nou telefonul. Era un domn care zicea că mă caută din partea doctorului Cacuci, că se ocupă de înmormântare şi va avea grijă să nu se facă autopsie. Vă daţi seama în ce situaţie eram, am zis «da» fără să mai gândesc. Bine că nu m-au sunat mai repede decât asistentele", spune bărbatul, cu năduf.

Taxă pentru cadavrele neciopârţite

Afacerile autopsierilor nu se limitează doar la atât. În cazul în care nu există dubii asupra cauzei decesului unei persoane, iar aparţinătorii nu vor ca aceasta să fie autopsiată, familia are dreptul să solicite scutirea de autopsie, conform Legii 47/2013, care reglementează manipularea cadavrelor umane. Tot legea spune că scutirea se emite gratuit de către unitatea spitalicească, dar la Oradea acest serviciu se plătește, fiind taxat cu 150 lei. Atâta doar că pe factura emisă apare "igienizare și îmbălsămare". "Culmea este că  pentru acest serviciu, oamenii sunt puși să mai plătească separat, și în buzunarul autopsierului, alți 50-100 lei. Deci, practic, se plătește de două ori, pentru același lucru.", dezvăluie administratorul Caland Eternity. 

La solicitarea BIHOREANULUI, managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, afirmă că dacă vreuna din acuzaţiile aduse autopsierilor ori brancardierilor se va dovedi reală, aceştia îşi vor pierde slujbele. "Eu şi anul trecut, şi anul acesta, când am aflat de acuzaţiile acestea, i-am chemat pe cei bănuiţi să dea explicaţii, dar au negat orice implicare. Le-am spus că dacă îi prind cu astfel de treburi, îi zbor!", spune managerul.

Concurenţă

Oricât de macabre, afacerile autopsierilor pălesc pe lângă cele ale preoţilor care trăiesc din înmormântări. Un caz recent s-a consumat în Săcădat unde rudele unui bărbat mort într-un accident rutier au fost înştiinţaţi de paroh să-l îngroape cu firma care administrează cimitirul, "Ultimul drum" SRL. "Dacă alegeam altă firmă, mi-a transmis că trebuia să plătesc în plus 600 lei, pentru gropari", a explicat cumnata defunctului unui antreprenor de pompe funebre care o contactase să-şi ofere şi el serviciile.

Sălardul nu e singura aşezare unde îngropăciunile sunt monopolul unei firme. Cimitirul din Episcopia Bihor e întreţinut de La capătul drumului, cele din Vaşcău, Şuştiu, Briheni, Sârbeşti, Hotar şi Ghighişeni, de Eterna SRL, iar cele din Paleu, Bălaia şi Tămăşeu aparţin de Laleaua Neagră, brand al unei firme, G&S SRL, care însă nu există decât pe panoul din respectivele cimitire. Căutaţi de reporter, reprezentanţii "Lalelei" au spus că, de fapt, numele firmei ar fi... secret, chiar dacă  administrează, în total, 15 cimitire din judeţ.

Comision din orice

Scoşi din competiţie, patronii celorlalte firme spun că cimitirele nu ar trebui să fie administrate de nicio societate de pompe funebre, tocmai pentru că instituie monopolul. "În cimitirele săteşti şi în orăşele, cimitirul e administrat de o parohie, de obicei ortodoxă. Parohul  face o înţelegere cu un patron de firmă, dându-i în administrare cimitirul, iar apoi anunţă oamenii să meargă la firma respectivă", se plânge Horea Cristian, antreprenor în Băiţa.

În Ştei, spune el, situaţia e şi mai ciudată, "monopolul" fiind instituit chiar de Primărie, în 2009, când a dat cimitirul orăşenesc în administrarea firmei Construcţii Florincuţa pe 25 de ani. Şi dacă până atunci SRL-ul a prestat doar în construcţii, imediat după semnarea contractului şi-a completat serviciile cu cele funerare, "înstăpânindu-se" pe morţii din oraş.

"În contract se stipulează, de pildă, că firma trebuie să plătească Primăriei o redevenţă lunară de numai 51 euro, în timp ce noi ceilalţi, dacă facem amenajări de morminte, trebuie să plătim un comision de 20% din valoarea lucrării. Nu Primăriei, ci firmei private! E normal?", întreabă retoric bărbatul, care a făcut recent o reclamaţie la Consiliul Concurenţei.

Lege fără de lege

Soluţia ar fi "să se facă ordine", spun antreprenorii nemulţumiţi, arătând cu degetul spre autorităţile care întârzie să stabilească reguli clare. Activitatea firmelor funerare este reglementată printr-o lege specială, aşa numita Lege a cimitirelor, nr. 102/2014, dar aceasta nu are nici acum norme de aplicare.

Legea interzice, de pildă, orice formă de publicitate pentru firmele de servicii funerare în incinta instituţiilor de sănătate ori pe teritoriul cimitirelor, "cu excepţia locului destinat acestui scop", fără să stabilească, însă, nicio sancţiune pentru încălcarea ei. Actul stabileşte, de asemenea, că prestatorii de servicii funerare trebuie să îndeplinească unele criterii profesionale şi să constituie un fond de garantare "pentru eventualele daune cauzate prin îndeplinirea defectuoasă a serviciilor". Care sunt criteriile şi garanţiile "se stabileşte printr-o Hotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii", arată actul normativ. Atâta doar că, deşi legea a intrat în vigoare anul trecut, pe 8 noiembrie, HG-ul nu a fost dat nici până azi.

Între timp, cum moartea nu aşteaptă, "cartelurile funebre" continuă să trăiască bine, pe spatele familiilor îndoliate, ştiind că pentru acestea supărarea nu are preţ...

EVAZIUNE PE FAŢĂ
Şpăgi din... ajutor

Comisioanele pe care firmele funerare le achită la negru "agenţilor" din spitale şi biserici sunt recuperate în deconturile pentru înmormântarea defuncţilor, pe care cel mai adesea rudele le achită din ajutoarele de deces, şi care sunt umflate de multe ori fără milă. Aşa ajunge, de pildă, ca un sac mortuar la o firmă să coste 35 lei, în timp ce la alta se plătesc 70, iar acelaşi sicriu să fie vândut de o firmă cu 1.000 lei şi de alta cu 4.000 lei.

În plus, rechinii din branşă eludează şi Fiscul. Cum anume? Statul acordă ajutoare de înmormântare, 2.415 lei pentru asiguraţi şi pensionari, respectiv 1.208 lei în cazul unor membri ai familiilor acestora, plătite în 24 de ore de la depunerea solicitării, persoanelor ce dovedesc că au suportat cheltuielile de înmormântare. De cele mai multe ori, însă, "dovada" plăţii nu e o factură fiscală, ci un precontract încheiat între firmă şi aparţinători, denumit "Bon-comandă-chitanţă" (facsimil), pe care sunt trecute toate serviciile pe care societatea urmează să le presteze.

"Plata se face după ce omul primeşte ajutorul de deces, dar unele firme nu mai eliberează factură fiscală în schimbul banilor încasaţi. Ar fi necesară o anchetă serioasă, în care să se pună în balanţă sumele date de stat ca ajutoare de înmormântare şi facturile firmelor de pompe funebre din judeţ", spune chiar unul dintre patronii din branşă, Nagy Zsolt, administratorul Caland Eternity. Conform calculelor acestuia, la o singură înmormântare câştigul unei firme evazioniste depăşeşte 200 euro. "Gândiţi-vă că, în medie, într-o lună, o firmă din Oradea are cam 150 de înmormântări. Asta înseamnă în jur de 30.000 euro, câştig curat", zice Nagy, despre profiturile "la negru", din care firmele îşi plătesc şi "promotorii" din spitale şi biserici.