Ei contra lor: Universitatea şi-a dat în judecată 14 angajaţi şi un prorector

De parcă n-ar ajunge că e sărăcită de numărul tot mai mic de studenţi şi de finanţarea redusă, Universitatea orădeană mai este păgubită şi de boacănele propriilor angajaţi. Un audit comandat de Comisia Europeană a constatat că 15 universitari au încasat fără drept salarii în trei proiecte cu finanţare europeană, aşa că a cerut banii înapoi.

Întrucât oamenii au refuzat să-i returneze, paguba de 70.000 euro a fost plătită de Universitate, care acum şi-a dat în judecată angajaţii, pentru a-i recupera. Inclusiv pe prorectorul responsabil cu managementul academic, Marcel Roşca, cel care a şi coordonat tustrele proiectele.

Studii geotermale

De la începutul anilor 2000, cercetătorii români au avut posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în aşa-numitele programe-cadru ale Comisiei Europene, menite "să creeze un spaţiu european al cercetării". Astfel de proiecte au fost iniţiate şi la Universitatea din Oradea, răspunzător de finanţarea pe sectorul energiilor geotermale fiind profesorul Marcel Roşca, pe atunci decan al Facultăţii de Inginerie Energetică şi Management Industrial, iar din 2012 membru în echipa rectorului Constantin Bungău, ca prorector responsabil cu managementul academic.

Toate proiectele de geotermalism coordonate de Roşca au avut în mare parte aceleaşi echipe de implementare, formate din cadre didactice şi din cercetători de la Energetică şi Inginerie Managerială şi Tehnologică, alături de personalul non-didactic, adică economişti şi secretare.

Muncă zi-lumină

În 2011, când proiectele erau finalizate şi plătite, Comisia Europeană a comandat un audit la Universitatea din Oradea, pentru a verifica implementarea lor. În trei dintre ele, controlul a scos la iveală probleme de ordin financiar.

Concret, auditul - derulat de o firmă angajată de Comisie - a concluzionat că 15 universitari care au lucrat la aceste proiecte au încasat salarii nemeritate. Cei 15 sunt Marcel Roşca, profesorii şi cercetătorii Dorina Roşca (soţia lui Marcel Roşca), Casian Alin Blaga, Delia Marcela Pop, Cornel Man, Mugur Popa, Codruţa Bendea, Ion Almăşan, Eva Maria Bârla, respectiv Marina Dana Bococi, Felicia Erdei (fostă contabilă şefă a Universităţii), Simona Man, Adriana Catanase şi Angela Rodica Laza (economiste şi secretare).

"Parte din salarii au fost considerate neeligibile (n.r. ceea ce înseamnă cheltuieli ce nu puteau fi decontate din bani europeni, fiind considerate ne-necesare). De pildă, conform regulilor fixate de Comisia Europeană, este permis să lucrezi maximum 12 ore pe zi, dar din pontaje reieşea că persoanele implicate au muncit mai mult de 12 ore pe zi", a explicat BIHOREANULUI Rodica Deac, jurista Biroului Programe şi Proiecte Ccercetare, Dezvoltare, Inovare. Concluzia? Universitarii fie au lucrat peste norma permisă de lege, fie şi-au pontat ore "din burtă", pentru a încasa mai mulţi bani...

Între minim şi maxim

Pe de altă parte, universitarilor li s-a imputat şi faptul că şi-au stabilit salarii prea mari în cadrul proiectelor. Hotărârea de Guvern 327/2003 stabileşte limitele minime şi maxime ale salariilor personalului implicat în contractele de cercetare, tocmai pentru ca cercetătorii să nu-şi dea salarii după ureche, şi fixează, de pildă, pentru un director de proiect un salariu lunar între 450 şi 1.500 euro.

În timp ce universitarii orădeni şi-au dat salarii la limita maximă permisă de lege, firma de audit a ţinut cont, însă, doar de nivelul minim din HG. Altfel spus, a stabilit că cei 15 universitari ar fi trebuit să aibă venituri de 450 euro şi, în consecinţă, a catalogat diferenţa dintre limita minimă şi cea maximă ca fiind o pagubă. "De ce nu s-a ţinut cont de plafoanele maxime din HG, nu ştiu", spune jurista Deac, care nu are nicio explicaţie pentru severitatea auditorilor.

Cert este că aceştia au constatat un prejudiciu de 70.000 euro, sumă "neeligibilă" ajunsă în conturile universitarilor orădeni, iar concluzia a fost însuşită de oficialii Comisiei Europene, care au cerut banii înapoi. Universitatea n-a avut de ales decât să se execute şi a returnat suma, urmând s-o recupereze de la cei 15 angajaţi. Cu buna, era vorba la început, dar aceştia au refuzat să returneze instituţiei câştigurile pe care ei le-au considerat cât se poate de corect cuvenite. Urmarea? Universitatea i-a dat pe toţi în judecată, procesul începând săptămâna trecută la Tribunalul Bihor.

No comment

Situaţia este de-a dreptul hilară, mai ales că Universitatea a trebuit să se întoarcă inclusiv împotriva unuia dintre propriii ei şefi. "Din păcate, aici s-a ajuns. Este o situaţie neplăcută, vă daţi seama", spune jurista. Deşi reprezintă instituţia în proces, femeia îşi compătimeşte colegii: "Dânşii susţin că au muncit pentru banii respectivi, nu sunt bani nemunciţi, aşa că li se pare firesc că i-au primit".

Aceeaşi convingere o are şi prorectorul Marcel Roşca. "Am avut şi alte proiecte, în acelaşi program de cercetare, cu aceleaşi condiţii financiare, şi nu au existat niciun fel de probleme. Acum să decidă judecătorii!", s-a rezumat să declare acesta BIHOREANULUI.

Ca urmare, magistraţii sunt cei care vor hotărî dacă el şi colegii săi vor aduce bani de acasă în vistieria Universităţii. Dacă se va întâmpla una ca asta, însă, n-ar fi de mirare să se deschidă o cutie a Pandorei, căci cine ştie ce alte proiecte au mai prilejuit alte salarii încasate pe nedrept...