Directorul Centrului NATO prezintă "Şcoala de spionaj" de la Oradea: Nu suntem ţintă pentru terorişti

Triplu licenţiat, al Academiei Militare Nicolae Bălcescu în Litere şi doctor în Geografie, absolvent al numeroase cursuri de specialitate în ţară şi în străinătate, colonelul Eduard Simion este încă din 2010, de la inaugurare, directorul Centrului de Excelenţă NATO HUMINT din Oradea, specializat - cum arată şi denumirea - în culegerea de informaţii din sursă umană.

Mai pe româneşte, o instituţie de perfecţionare, la cel mai înalt nivel, în spionaj şi contraspionaj militar, care funcţionează pe infrastructura unei foste unităţi de cercetare-diversiune, unde ofiţerii NATO se antrenează înainte de a fi trimişi în misiuni în teatrele de operaţiuni. La 10 ani de la aderarea României la NATO, colonelul Simion a acordat BIHOREANULUI primul interviu, în care vorbeşte despre Centrul HUMINT din Oradea şi despre câştigurile pe care acesta le aduce României.

- Cum se explică aprecierile pozitive ale comandanţilor NATO privind activitatea militarilor români în teatrele de operaţiuni?

- Aderarea la NATO în 2002 a fost un eveniment major pentru istoria României. Analizată prin prisma garantării integrităţii şi securităţii statului, dar şi a ancorării la o organizaţie care - pe lângă ataşamentul la valorile democraţiei - oferă şi premisa prosperităţii economice, opţiunea a fost firească, iar România s-a dovedit un partener de încredere pentru Alianţă, fiind implicată atât în teatrele de operaţii, cât şi în transformarea capabilităţilor, pentru adaptarea la conceptele Smart Defense şi Connected Forces Initiative, pentru îndeplinirea misiunilor în condiţiile unui câmp de luptă modern, cu ameninţări asimetrice.

- Definiţi, vă rog, aceste expresii necunoscute publicului.

- Conceptele Smart Defense ("apărare inteligentă") şi Connected Forces ("forţe conectate") definesc o apărare de maximă eficienţă prin punerea în comun a forţelor pentru depăşirea restricţiilor bugetare cu care se confruntă armatele. Ameninţarea asimetrică este un concept elaborat după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York, când a devenit mai clar decât oricând că, dacă până nu demult, conflictele opuneau state şi armate, de atunci statele au de înfruntat şi ameninţări teroriste, atacuri cibernetice şi pericole generate de folosirea armelor de distrugere în masă de către indivizi şi grupuri ale căror posibilităţi de manevră depăşesc graniţele statelor. Pentru contracararea acestora e necesară o regândire a conceptelor, strategiilor şi operaţiunilor.

- Să revenim la calităţile militarilor români...

- Este vorba despre un cumul de calităţi - seriozitatea, interesul, determinarea, curajul, capacitatea de adaptare la condiţiile din teren - care explică performanţele obţinute.

Cel mai apreciat

- În unele ţări NATO funcţionează câte un Centru de Excelenţă, fiecare cu un anume specific. Care sunt aceste specialităţi?

- Înfiinţarea unui centru de excelenţă NATO este în primul rând o opţiune a statului respectiv, determinată de existenţa, la cel mai înalt nivel, a unor capacităţi într-un anume domeniu de interes pentru Alianţă. În prezent, NATO are acreditate 18 centre de excelenţă în 15 state membre, alte 5 centre fiind în stadii premergătoare acreditării. Domeniile sunt diverse, de la apărarea împotriva terorismului, managementul situaţiilor de criză şi cooperarea civili-militari până la operaţii în medii complexe.

- De ce avem în România un Centru de Excelenţă HUMINT şi nu în alte specialităţi?

- Pentru înfiinţarea Centrului HUMINT pe teritoriul României determinante au fost experienţa dobândită în teatrele de operaţiuni şi implicarea autorităţilor militare române în construcţia unor capacităţi specifice. Chiar dacă poate să pară lipsit de modestie, precizez că, la nivelul întregii Alianţe, Centrul din Oradea este considerat cel mai de succes. Este singura instituţie NATO care generează expertiză în domeniul HUMINT, în ce priveşte operaţiunile curente, sprijinirea comandamentelor prin informaţii ce servesc la elaborarea de politici şi strategii şi sprijinirea statelor membre în pregătirea specialiştilor. Prin directorul Centrului din Oradea, armata română deţine preşedinţia a două mari grupuri de lucru ale Alianţei, care elaborează politicile pentru dezvoltarea culegerii de informaţii. Centrul din Oradea este şi "custode" al doctrinei NATO HUMINT, documentaţia ce guvernează activitatea de culegere de informaţii din sursă umană, precum şi al standardelor acestei discipline militare la nivelul tuturor celor 28 de state membre.

Avantajele Oradiei

- Unii ar zice, mai pe şleau, că HUMINT înseamnă spionaj pe bază de turnătorii. Ne-a dezvoltat trecutul securistic mai mult decât altora asemenea abilităţi?

- Asocierea HUMINT cu "turnătoriile" e o greşeală, nu are nicio legătură cu "trecutul securistic". HUMINT este o specialitate militară în NATO şi în statele occidentale care au puternice tradiţii democratice. Culegerea de informaţii din sursă umană este o necesitate în condiţiile concrete din teatrele de operaţiuni, unde celelalte surse de informaţii, bazate pe tehnologie, nu pot asigura toate datele necesare pentru planificarea operaţiilor, pentru protecţia trupelor şi pentru luarea deciziilor, atât la nivel militar, cât şi politic.

- Care a fost argumentul pentru amplasarea Centrului la Oradea şi nu altundeva?

- Propunerea au făcut-o Direcţia Generală de Informaţii a Armatei şi Ministerul Apărării, iar decizia a luat-o Parlamentul. Oradea a oferit câteva avantaje decisive: posibilităţile de acces (aeroport, proximitatea frontierei), condiţiile de viaţă (supermarketuri, posibilităţi de integrare socio-culturală pentru personalul străin), infrastructura, atmosfera de oraş cosmopolit, statutul de centru cultural şi universitar. Totodată, s-a avut în vedere că aici a funcţionat anterior o unitate militară cu profil apropiat, cu facilităţi de pregătire şi personal specializat, unde au fost desfăşurate mai multe operaţiuni cu parteneri NATO.

- Ce facilităţi are Centrul?

- Toate facilităţile necesare: săli de conferinţe, birouri, sală de gimnastică, un complex multifuncţional pentru oaspeţii care ne vizitează. Instituţia asigură colaboratorilor prezentări generale ale zonei, face recomandări legate de specificul local, furnizează hărţi, desfăşoară activităţi de însoţire-ghidare în tururi turistice la obiectivele de interes. Ca detaliu, Centrul are şi o bucătărie cu specific românesc, care e şi o excelentă oportunitate de a servi feluri de mâncare specifice zonei. Acest fapt e foarte apreciat de vizitatori, care ajung să înveţe denumirile în limba română a felurilor preferate şi să le ceară şi în restaurantele din oraş.

Factor de descurajare

- Există temeri că, odată cu inaugurarea Centrului NATO, Oradea a devenit o ţintă pentru terorişti...

- În general, ţintele terorismului sunt obiective cu impact în special în rândul populaţiei, pentru determinarea unor decizii politice, or eu nu cred că Centrul din Oradea este un astfel de obiectiv, ca dovadă şi nivelul scăzut de alertă teroristă din România. Eu aş aprecia mai degrabă prezenţa Centrului ca un factor de descurajare.

- Ce fel de activităţi se desfăşoară, concret, aici?

- În prezent, 8 state NATO participă alături de România la asigurarea cerinţelor de interoperabilitate în culegerea de informaţii din surse umane: SUA, Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Concret, aici se desfăşoară pregătirea personalului HUMINT care urmează să activeze în teatrele de operaţiuni. Devoalarea mai multor detalii ar pune, însă, în pericol securitatea instituţiei şi a personalului. Chiar dacă existenţa Centrului nu e secretă, transparenţa activităţii nu poate fi ca a altor instituţii, din motive uşor de înţeles, datorită specificului activităţilor desfăşurate.

- Câţi ofiţeri de informaţii se află la Oradea?

- Din 2010, la Oradea s-au pregătit peste 300 de militari din majoritatea statelor NATO.

Calităţile unui spion

- Cine sunt lectorii, respectiv cursanţii? Pe ce criterii sunt selectaţi?

- Lectorii şi instructorii sunt asiguraţi, în cea mai mare parte, de către personalul Centrului, cărora li se adăugă lectori din alte state NATO. Bineînţeles, toţi sunt recomandaţi de înalte calităţi profesionale şi de experienţa practică. Cursanţii sunt militari NATO desemnaţi de armatele statelor membre. Alte detalii nu pot fi făcute publice.

- Ce calităţi trebuie să aibă o persoană care ar vrea să lucreze în culegerea de informaţii şi în contrainformaţii? Civilii pot candida?

- Sursa de recrutare este exclusiv din rândul armatelor NATO. Spectrul informaţiilor militare fiind foarte larg, munca aceasta solicită atât calităţi generale (inteligenţă, imaginaţie, spirit de observaţie, cunoaşterea a cel puţin unei limbi de largă circulaţie internaţională, abilităţi de lucru pe calculator), cât şi individuale (cunoaşterea unor limbi străine mai puţin populare, abilităţi fizice, tehnice şi de comunicare, capacitate analitică, etc.).

- Care este, din relatările colegilor dvs străini, percepţia lor despre Oradea?

- Ne bucurăm totdeauna să auzim că apreciază frumuseţea oraşului şi sunt încântaţi de amabilitatea localnicilor. Mulţi sunt surprinşi de numărul mare de vorbitori de limbă engleză în rândul tinerilor şi de deschiderea acestora.

- Cât de mult satisface Aeroportul cerinţele Centrului NATO?

- Apreciem iniţiativa Primăriei Oradea şi a Consiliului Judeţean Bihor de a stimula companiile aeriene pentru deschiderea unor linii cu destinaţii internaţionale şi aşteptăm cu maxim interes materializarea acestor eforturi. Evident, modernizarea aeroportului va facilita legăturile cu partenerii noştri.

De folos

- Pe ce perioadă e preconizat să funcţioneze Centrul din Oradea?

- Modul în care toate centrele de excelenţă NATO îşi îndeplinesc misiunile este evaluat la fiecare 3 ani de către o comisie a Comandamentului Strategic Aliat. Un centru funcţionează atât timp cât produsele şi serviciile pe care le pune la dispoziţia NATO îşi dovedesc necesitatea şi utilitatea. Bineînţeles, funcţionarea nu ar fi posibilă fără asigurarea resurselor necesare de către naţiunea gazdă şi naţiunile participante în cadrul Centrului.

- Au existat vreodată incidente între ofiţerii care predau ori învaţă la Oradea şi civili?

- Nu cunosc astfel de cazuri.

- Reacţii din partea ofiţerilor care au ajuns în teatre de operaţiuni?

- Fără excepţie, militarii care au trecut prin Centru consideră că pregătirea de aici le-a fost de real ajutor în teren. Au fost cazuri în care am primit mesaje direct din teatrele de operaţii, de la militari care ne-au scris pentru a le mulţumi cadrelor Centrului, apreciind la superlativ capacitatea profesională şi calităţile umane ale acestora.

Nu doar protejaţi, ci parte din scut

- Domnule colonel, cât de mult s-a profesionalizat armata României după integrarea în NATO? Şi ce nevoie e de asta, din moment ce suntem sub scutul NATO, deci apăraţi de cei care "se pricep"?

- Participarea militarilor români în diferite teatre de operaţii a însemnat enorm la capitolul calitate şi profesionalism, atât prin transferul de know-how, cât mai ales prin schimbarea mentalităţii, ca urmare a confruntării cu situaţii ce reclamă exercitarea profesiei în condiţii reale. Profesionalizarea e absolut necesară în condiţiile în care noi suntem parte a scutului NATO, şi nu doar "protejaţi" de un scut. Realitatea acestui scut constă în suma capabilităţilor pe care statele aliate le pun în comun pentru asigurarea dezideratelor de securitate din Conceptul Strategic al NATO: apărarea colectivă, gestionarea situaţiilor de criză şi securitatea prin cooperare.

- Omeneşte vorbind, nu vi se pare mare preţul plătit de România în teatrele de operaţiuni? 26 de militari morţi şi alţi peste 140 răniţi...

- Orice pierdere e o tragedie. Să nu uităm că este vorba de colegii şi apropiaţii noştri! Toţi militarii care activează în teatrele de operaţii se expun acestui risc. El este inerent profesiei şi vine ca o consecinţă a unor angajamente internaţionale ale României, angajamente a căror importanţă pentru securitatea naţională este de necontestat.