Cadou în minus: Primarii bihoreni, revoltaţi, după ce Guvernul le-a tăiat drastic din bugete

Cine a pierdut alegerile prezidenţiale? Baronii! Cine e vinovat de sărăcia "din teritoriu"? Doar baronii! Cu această explicaţie, guvernanţii au schimbat în decembrie 2014 mecanismul de alocare de la bugetul de stat a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, eliminând Consiliile Judeţene din circuitul decizional şi hotărând direct de la Bucureşti cât să primească fiecare comună, oraş, municipiu şi judeţ din ţară.

Rezultatul? Deşi era şi până acum fruntaş la contribuţii, dar codaş la întoarcerea banilor de la Guvern, Bihorul va "beneficia" de sume şi mai mici decât anul trecut. Cele 100 comune, oraşe şi municipii, dar şi Consiliul Judeţean, primesc cu 20 milioane lei sub cele 146 milioane alocate anul trecut, conform unui calcul ce ţine cont doar de rangul localităţilor şi de veniturile proprii realizate de unităţile administrativ-teritoriale în 2013, însă nu şi de numărul locuitorilor, serviciile oferite populaţiei şi valoarea proiectelor derulate de acestea. Practic, comunităţile care au "produs" mai mult sunt pedepsite, iar cele ai căror edili au trândăvit sunt recompensate. Curat social-democraţie!...

Anomalii de la judeţe...

Echilibrarea bugetelor locale prin alocarea unor sume provenite din impozitele pe venituri şi din TVA a fost dintotdeaua sămânţă de scandal în ultimul deceniu. Până anul acesta, banii erau transferaţi de la guverne către Consiliile Judeţene, care îi împărţeau, mai ales din 2010, în funcţie de apartenenţa primarilor la partidele de guvernământ ori la cele de opoziţie.

În 2011, de pildă, CJ Bihor, controlat de liberali şi udemerişti, repartiza 10,75 milioane lei dând grosul primarilor PNL şi UDMR (5,15 milioane lei, respectiv 4,42 milioane lei), în timp ce edilii PDL (20 de primari din 100) au primit doar mărunţiş (1,18 milioane lei).

Motivaţia şefilor CJ Bihor era că edilii PDL primeau oricum bani din Fondul de Rezervă al Guvernului. Iar lucrurile exact aşa şi stăteau: în acelaşi an 2011, premierul Emil Boc aloca primăriilor, din Fondul de Rezervă, 66,41 milioane lei, pentru plata unor arierate. În Bihor au ajuns 2,1 milioane lei, din care cea mai mare parte s-au dus către primarii PDL (1,16 milioane) şi UDMR (0,79 milioane), patru primari PNL şi PSD primind un mizilic de 0,12 milioane lei.

... mutate la Guvern

Pierderea alegerilor prezidenţiale din 20014 de către premierul Victor Ponta a determinat la vârful PSD o adevărată vânătoare de vinovaţi, iar vicepremierul Liviu Dragnea i-a identificat imediat: baronii judeţeni. Aşa că, deşi el însuşi a fost 12 ani preşedintele CJ Teleorman şi al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, a venit cu o idee "revoluţionară": îndepărtarea baronilor din ecuaţia repartizării banilor.

În decembrie, la iniţiativa sa, Guvernul a schimbat modul de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. Legea 186/2014 a eliminat CJ-urile din circuitul alocării sumelor, Guvernul transferându-le direct comunelor, oraşelor şi municipiilor în funcţie de două criterii: rangul lor şi nivelul veniturilor proprii realizate în 2013. Potrivit noii reglementări, au fost stabilite plafoane de 1,5 milioane lei pentru comune, de 6 milioane lei pentru oraşe, de 20 milioane pentru municipii, de 50 milioane lei pentru reşedinţele de judeţ şi de 80 milioane lei pentru CJ-uri. Dacă în 2013 o unitate administrativ-teritorială a realizat venituri sub aceste plafoane, primeşte de la Guvern alocaţii pentru echilibrarea bugetelor, iar dacă a realizat venituri peste aceste valori nu mai primeşte nici un leu.

Urmarea pentru Bihor? 68 din cele 101 de unităţi administrativ-teritoriale (cu tot cu CJ) primesc mai puţini bani decât anul trecut. "În 2014 sumele aprobate iniţial pentru echilibrarea bugetelor locale au fost de 146 milioane lei. În acest an sunt 126 milioane lei", afirmă Iulia Olari, de la Trezoreria Oradea. Diferenţa? Minus 20 milioane lei! Mai mult, spune şeful Direcţiei Economice a CJ, dacă Bihorul a fost mereu între primele 10 judeţe la contribuţia către bugetul de stat, acum a căzut de la mijloc între ultimele. "Bihorul şi Timişul sunt cele mai mari perdante, în timp ce marii câştigători sunt Teleormanul şi Oltul", acuză şi Gheorghe Bota, primarul de Rieni.

Nu-i "concepţie", ci "prostie"

Noua regulă a stârnit indignarea primarilor, care nu mai pot miza pe niciun ajutor pentru cofinanţarea unor lucrări deja planificate ori chiar începute. La întâlnirea de miercurea trecută organizată la Oradea cu secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor Attila Gyogy, edilii au şi spus-o fără ocolişuri. "Suntem foarte revoltaţi. Asta nu e concepţie, ci prostie! Rămânem fără 0,9 milioane lei şi vom fi nevoiţi să abandonăm lucrările pentru forarea unui puţ de apă termală care ar fi scăzut cheltuielile cu încălzirea la spital", a spus primarul Salontei, Torok Laszlo. Într-o situaţie similară e şi edilul comunei Tileagd, Adrian Codrean, care miza pe o sumă egală cu cea primită anul trecut prin CJ, 1,7 milioane lei, dar de la Guvern primeşte acum doar 0,7 milioane. "Va trebui să explicăm oamenilor de ce nu vom face o stradă sau alta, de ce va trebui să stingem lumina", spune Codrean, adăugând că va trebui să găsească alte resurse şi pentru reabilitarea căminului cultural şi achiziţionarea unui utilaj pentru stingerea incendiilor. Primarul din Dobreşti, Nicolae Neag, deşi membru PSD, e la fel de afectat: anul trecut a primit prin CJ 0,9 milioane lei, iar anul acesta nimic de la Guvern. Din semestrul II nu va avea bani pentru întreţinerea drumurilor, iar din trimestrul III nici pentru transportul elevilor. Ioan Paşca, primarul comunei Girişu de Criş, are în derulare un proiect european de 2,3 milioane de euro pentru construirea unui centru after school pentru 60 de copii şi asfaltarea a 13 kilometri de drum comunal, dar riscă să nu-l poată duce la bun sfârşit, deoarece se baza pentru cofinanţare pe 1,5 milioane lei prin CJ, iar Guvernul îi dă acum doar 0,5 milioane lei. Riscul e evident: dacă nu duce la bun sfârşit proiectul, va trebui să restituie toţi cei 2,3 milioane euro de la UE, adică bugetul comunei pe câţiva ani! Până şi Oradea e atinsă: dacă în 2014 a primit prin CJ 3,7 milioane lei, în 2015 Guvernul îi dă 1,3 milioane lei, adică numai 35,13% din suma de anul trecut!

S-o dregem împreună!

Efectele dezastruoase deja resimţite la nivelul primăriilor au obligat Ministerul Finanţelor să-şi modifice propriile reguli abia stabilite, motiv pentru care secretarul de stat Attila Gyorgy, după ce mai fusese în alte şapte judeţe, în acelaşi scop, a fost trimis miercurea trecută şi la o întâlnire cu edilii bihoreni. "De ce nu ne-aţi întrebat înainte?", l-a luat la rost edilul comunei Aştileu, Vasile Lazăr. "Ne-aţi pus în faţa faptului împlinit!", a spus primarul de Rieni. "Nu aţi ţinut seama că în 2013 am avut venituri proprii pentru că ne-au intrat bani mai mulţi de la agenţii economici şi acum avem mai puţini. Şi taxa pe stâlp aţi dus-o tot la Guvern", a zis edilul din Lunca, Ioan Popa. "Aţi tratat la fel o comună cu 8.000 de locuitori ca pe una cu 2.000", a zis primarul din Popeşti, Dorin Curtean.

Practic, toţi edilii au reproşat Guvernului că nu a ţinut seama nici de suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale, nici de numărul locuitorilor, nici de serviciile pe care primăriile le oferă populaţiei. "Nu-i totuna ca într-o comună să fie sau să nu fie centru medico-social, liceu, unitate de pompieri, azil de bătrâni sau after-school. Toate consumă bani, dar comunele care le au nu primesc nimic în plus, iar cele care nu le au primesc", a rezumat primarul din Dobreşti. Aşa că, uimit de răscoala edililor, oficialul guvernamental a promis că "pocinogul" va fi reparat, urmând ca legea să fie schimbată în conformitate cu observaţiile primite. Numai să nu fie prea târziu, căci la fel cum se grăbeşte să ia decizii proaste, Guvernul amână cu lunile orice hotărâre care ar putea fi bună. Ori măcar nevătămătoare...

EXCEPŢII
Bucuroşi de schimbare

Din cele 101 unităţi administrativ-teritoriale din Bihor (cu CJ inclus), 68 de comune, oraşe şi municipii vor primi în acest an mai puţini bani pentru echilibrarea bugetelor locale decât anul trecut, şi doar 33 ceva mai mulţi. Între acestea se numără Nucetul, "sărită" complet în ultimii şase ani de la alocările prin CJ. "Eu sunt mulţumit pentru că până acum nu am primit nimic", spune edilul Costel Sârghie, care s-a ales cu un plus de 0,9 milioane lei. Satisfăcut e şi primarul comunei Vîrciorog, Vasile Cociuba, care consideră nedrept ca acei colegi care au norocul să păstorească localităţi cu potenţial economic să se plângă acum că Guvernul nu le dă bani. "Ce merit are Aştileul că Dumnezeu sau Ceauşescu i-o ţâpat fabrică în comună, de pe care să ia taxe şi impozite?", spune Cociuba, preocupat de "capra vecinului".

Pe de altă parte, deputatul UDMR Szabo Odon consideră că noile prevederi din Legea bugetului de stat încalcă autonomia financiară locală, principiul descentralizării, ba chiar şi Constituţia, legând în mod pervers comunele, oraşele şi municipiile de Guvern.