Antal al III-lea: Cine va fi adevăratul "şef" al Universităţii, rectorul sau preşedintele Senatului?

La Universitate zarurile au fost aruncate. Dar nu toate. Deşi alegerile pentru funcţia de rector i-au dat câştig de cauză titularului Cornel Antal, confruntarea pentru conducerea instituţiei nu s-a încheiat.

În timp ce învingătorul aşteaptă să fie validat de noul Senat universitar şi apoi de Ministerul Educaţiei, învinsul Gheorghe Ionescu i-a contestat candidatura, aşa cum a promis. Indiferent de verdict, puterea adevărată în Universitate o va avea, însă, viitorul preşedinte al Senatului, care va putea să-i impună rectorului, oricine ar fi el, un contract aspru, să-l verifice dacă-l respectă "la virgulă" şi chiar să-i forţeze demiterea. Va fi acela o mână forte sau, dimpotrivă, doar o "umbră" a rectorului?

Campanie animată, rezultat categoric

Desfăşurată sub reflectoarele presei, alegerea rectorului Universităţii s-a încheiat săptămâna trecută. Din 1.143 electori, pe 8 februarie s-au prezentat la urne 878 de cadre didactice, cercetători şi studenţi, al căror verdict a fost clar: 620 l-au preferat în continuare pe rectorul en titre, Cornel Antal, în dauna liderului sindical Gheorghe Ionescu, care a cules doar 204 sufragii din cele valabil exprimate.

Competitorii nu au avut nicio înfruntare directă, limitându-se la întâlniri separate cu reprezentanţii facultăţilor şi la atacuri prin presă. Ionescu l-a acuzat pe Antal de apartenenţa la clanul Maghiar şi de plagierea lucrării de doctorat, în vreme ce acesta l-a denunţat pe sindicalist că a semnat proiecte de cercetare ale căror urme nu se regăsesc în arhive, după cum nici în casierie nu se regăsesc sumele încasate de pe urma lor.

Bătălia cea mare s-a dat, însă, pe dreptul lui Antal de a mai candida, în condiţiile în care noua Lege a educaţiei interzice ca un rector să deţină mai mult de două mandate succesive şi pe o durată mai mare de 8 ani, indiferent de întreruperi sau de perioada de exercitare a lor. Or, Antal a avut deja un mandat plin de 4 ani, între 2008-2012, plus încă unul de 8 luni, din vara lui 2007 până în primăvara lui 2008, când i-a luat locul lui Doru Maghiar, forţat să demisioneze după ce, ca tatăl său, a intrat în colimatorul DNA.

Pentru a se strecura prin lege, Antal a susţinut însă că vrea un mandat "parţial", de 3 ani şi 4 luni, arătând că şi cei care împlinesc vârsta pensionării în timpul mandatului au dreptul să candideze cu condiţia să se retragă înainte de încheierea acestuia.

"Infractorul"!

Decepţionat, dar recunoscând că alegerile au fost transparente, Gheorghe Ionescu (foto) a anunţat că va contesta candidatura rivalului său atât în faţa noului Senat, cât şi la Ministerul Educaţiei, ori - în ultimă instanţă - în justiţie.

"Biroul Electoral Universitar trebuia să respingă candidatura (lui Antal - n.r.), pentru că a fost ilegală", a declarat Ionescu, explicând că oponentul său a fost favorizat, şi că întâi trebuia ales un nou Senat şi un nou preşedinte al Senatului care să organizeze alegerile doar după ce se va fi pronunţat asupra legalităţii candidaturilor la rectorat.

"Voi contesta în continuare candidatura. Dacă era legală, îl felicitam (pe Antal - n.r.). Dar nu pot face asta cu un infractor", a vituperat Ionescu. Şi s-a ţinut de cuvânt, astfel că vinerea trecută, când s-a întrunit pentru prima oară noul Senat, acesta a votat o comisie care să-i judece contestaţia.

Figuri noi, dar sub control

Surprinzător, noul Senat, ales tot pe 8 februarie, e radical diferit de cel vechi, din care făceau parte decanii şi prodecanii epocii Maghiar. Pentru cele 57 de locuri rezervate cadrelor didactice (19 fiind ale studenţilor) au fost 94 de candidaţi, cei mai cunoscuţi dintre aleşi fiind Florian Bodog (prodecan la FMF), Marius Silaghi (fost decan la Inginerie Electronică şi Tehnologia Informaţiei), Andrei Luncan (fost urbanist-şef al Oradiei pe vremea primarului Petru Filip, asistent la Arhitectură şi Construcţii), Radu Bodea (procuror la Parchetul Curţii de Apel). Din cei 57 noi senatori, 53 sunt aşadar figuri proaspete, neimplicate în scandalurile care au zgâlţâit Universitatea şi, deci, bucurându-se de prezumţia de profesionalism şi de onestitate.

Dar tot ei au numit o comisie de soluţionare a contestaţiei lui Ionescu în care majoritatea membrilor sunt apropiaţi ai lui... Antal: profesorul Sorin Curilă (actualul secretar ştiinţific), lectorul Adrian Popoviciu (soţul purtătoarei de cuvânt Olimpia Popoviciu), lectorul Lavinia Onica-Chipea (fiica fostei decăniţe de la Socio-Umane), conferenţiarul Marcel Boloş (de la Economice), plus conferenţiarul Tudor Mitran (de la Inginerie Managerială). Până marţi, 14 februarie, aceştia vor trebui să dea soluţia, dar dacă patru din cinci sunt din tabăra lui Antal, concluzia e deja previzibilă: vor respinge contestaţia, lăsând decizia eventualei repetări a alegerii rectorului pe seama Ministerului Educaţiei.

Minister în mister

Se vor repeta alegerile? Greu de prevăzut. Deşi Antal însuşi a cerut încă din decembrie Ministerului o clarificare privind legalitatea sau nelegalitatea candidaturii sale, nu a primit răspuns nici acum. Or, tăcerea poate fi interpretată pur şi simplu ca "undă verde".

Tot fără răspuns a rămas şi BIHOREANUL, care a solicitat insistent un punct de vedere pe acelaşi subiect. Potrivit unor informaţii neoficiale din Minister, noul ministru Cătălin Baba nu ar avea niciun interes să se "bage" în lupta de la Oradea. "Va fi ocupat cu altele, aşa că cel mai probabil îl va valida pe rectorul ales", a afirmat sursa BIHOREANULUI.

Totuşi, şeful Direcţiei Programe Universitare din Minister, Ion Ciucă, crede altceva. "Personal, nu cred că cineva poate fi ales rector pentru 3 ani şi cât vrea el. Legea spune că rectorul este ales pentru o perioadă de 4 ani", punctează Ciucă, precizând, însă, că decizia nu-i aparţine lui.

Rector executant, preşedinte jucător

Oricare ar fi viitorul rector, nu el va avea adevărata putere în Universitate, ci viitorul preşedinte al Senatului, care va fi ales pe 29 februarie. Iar asta datorită noii Legi a educaţiei, care îi rezervă rectorului doar atribuţii de executant, în vreme ce Senatului şi preşedintelui le oferă prerogative de cenzori ai rectorului.

Astfel, potrivit legii, rectorul îşi va putea stabili prorectorii prin numire, pe baza consultării cu Senatul, va încheia un contract de management cu preşedintele Senatului, şi va organiza concursurile pentru desemnarea decanilor, dar va putea fi demis de Senat la propunerea preşedintelui. "Senatul este cel mai înalt for de conducere la nivelul Universităţii", spune legea, pentru că această structură va elabora Carta Universităţii, va aproba sau respinge planul managerial al rectorului, structura şi organigrama instituţiei, bugetul şi executarea acestuia, Codul Etic şi regulamentele de funcţionare.

Tot Senatul, prin preşedinte, va controla cu ajutorul unor comisii de specialitate activitatea rectorului, prorectorilor şi directorului general administrativ. Deci, dacă în trecut avea un rol decorativ, aprobând de cele mai multe ori în necunoştinţă de cauză tot ce propunea rectorul, pe viitor va avea puteri reale, exercitate zi de zi prin preşedintele Senatului.

De altfel, însuşi rectorul ales a recunoscut pe 8 februarie că, votând viitorul Senat, îşi alege, de fapt, şefii: "Dacă voi ajunge rector, membrii Senatului vor fi şefii mei". Iar pentru BIHOREANUL, a completat ulterior: "Sper că viitorul preşedinte al Senatului îmi va propune un contract cu obiective realizabile. Altfel, voi refuza şi n-au decât să-şi caute alt rector".

Trei pe-un loc 

Chiar dacă au timp să-şi depună candidaturile până marţi, 14 februarie, BIHOREANUL a aflat deja că există trei pretendenţi la preşedinţia Senatului care mizează pe votul celorlalţi 56 de colegi şi al celor 19 studenţi: profesorul Ioan Horga (de la Istorie), profesorul Sorin Curilă (secretarul ştiinţific) şi conferenţiarul Aurel Căuş (de la Ştiinţe). Toţi, apropiaţi ai rectorului Cornel Antal şi toţi implicaţi în alegerile câştigate de acesta.

Primul, Horga, i-a cerut de altfel lui Ionescu, în campania electorală, nici mai mult, nici mai puţin decât să-şi retragă contestaţia. Cel de-al doilea, Curilă, a participat la organizarea alegerilor, iar al treilea, Aurel Căuş (foto), a fost chiar preşedintele Biroului Electoral Universitar. Horga fiind plecat în străinătate, deocamdată doar ultimii doi au confirmat, chiar dacă indirect, că ţintesc şefia Senatului. "Luni sau marţi voi lua o decizie finală", a recunoscut pentru BIHOREANUL secretarul ştiinţific, în timp ce Căuş a declarat că s-a gândit să candideze, "dar până la urmă cred că o să-l susţin pe prietenul Sorin Curilă".

Aşadar, preşedintele Senatului ar putea fi unul dintre apropiaţi ai lui Antal, ipoteză în care e greu de crezut că va fi "vioara întâi", cum i-ar îngădui legea. Dar, cum în Senat mai sunt alţi 54 de profesori şi conferenţiari, n-ar fi exclus ca socoteala să fie stricată de un candidat-surpriză, iar câştigătorul funcţiei să-şi merite numele de preşedinte...

Potrivit Legii educaţiei şi Cartei Universităţii, în cazul în care Senatul nu confirmă rezultatul alegerii rectorului în termen de 15 zile sau ministrul nu îl validează în 30 de zile, Senatul are obligaţia de a organiza noi alegeri în maximum 60 de zile. În acest caz, Cornel Antal nu ar mai putea să-şi depună candidatura, dar nici Gheorghe Ionescu nu ar rămâne singurul pretendent, fiind mult mai probabil ca în cursă să se înscrie şi alte cadre, care până acum au stat deoparte pentru a nu se amesteca între cei doi. De asemenea, mai există o posibilitate ca alegerea rectorului să fie repetată, şi anume dacă Ionescu va obţine în justiţie o sentinţă în acest sens. O asemenea ipoteză ar putea avea loc, însă, doar după câteva luni, cât ar dura procesul, în cel mai fericit caz.