URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 30 APRILIE 2017
Ediția tipărită
Părerea noastră
Folclor de Bihor
Înainte de Revoluţie intra la facultate cam 5% din populaţie. Mai exista o categorie de oameni bine calificaţi, o masă de necalificaţi şi una de agricultori. Acum cam tot 5% fac o facultate pe bune, în timp ce marea masă care a reuşit să pună mâna pe diplome nu se jenează că pe ele scrie Vadu Crişului.
Zic şi eu
Joia trecută, la a 98-a aniversare a intrării în Oradea a trupelor generalului Traian Moşoiu pe 20 aprilie 1919, dată de la care, cu excepţia ocupaţiei horthiste, oraşul a rămas în administrare românească, provocarea zilei se prefigura arborarea steagului Transilvaniei, albastru-roşu-galben, la biroul eurodeputatului Laszlo Tokes.
Cum a fost?
Românii şi ungurii (doar unii dintre ei, din fericire) au deseori minte şi comportament de galerie de fotbal pentru care, în afară de propria echipă, nu mai există nimic. Politicienii cunosc această situaţie, ba mai mult, o întreţin şi o exploatează ori de câte ori interesul personal sau de partid o cere.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce notă daţi portalului www.eBihoreanul.ro?











De stiut
Avocatul Bihoreanului
Pe site-ul Ministerului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat a fost publicat proiectul legii prevenţiei, orice persoană interesată putând face propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare cu privire la acest proiect până la data de 1 mai 2017.
Bihoreanul la medic
În ţările dezvoltate, cancerul colorectal reprezintă a 2-a cauză de deces prin cancer, după cel pulmonar. Cauzele bolii sunt necunoscute, dar factorii de mediu sunt tot mai des încriminaţi, afecţiunea apărând mai des la populaţia cu standard de viaţă mai ridicat din zonele urbane
Psihologul Bihoreanului
Populaţia Oradiei este alcătuită în proporţie de 25% din maghiari. Ceea ce presupune existenţa cuplurilor maghiaro-române şi a copiilor născuţi în familii în care se vorbeşte atât româna, cât şi maghiara. Câţiva psihologi de la Universitatea din Washington au dezvăluit într-un studiu recent faptul că acei copii care au crescut în familii bilingve nu doar că deprind limbi noi mai uşor decât ceilalţi, dar au şi un avantaj cognitiv faţă de alţi copii de vârsta lor.
13 Aprilie 2017, 10:48

Copiii din familiile bilingve au un avantaj cognitiv

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Populaţia Oradiei este alcătuită în proporţie de 25% din maghiari. Ceea ce presupune existenţa cuplurilor maghiaro-române şi a copiilor născuţi în familii în care se vorbeşte atât româna, cât şi maghiara. Câţiva psihologi de la Universitatea din Washington au dezvăluit într-un studiu destul de recent faptul că acei copii care au crescut în familii bilingve nu doar că deprind limbi noi mai uşor decât ceilalţi, dar au şi un avantaj cognitiv faţă de alţi copii de vârsta lor.

Studiul a presupuns examinarea a 16 bebeluşi, din care opt provineau din medii familiale în care se vorbea atât engleza, cât şi spaniola. Bebeluşii în vârstă de circa 11 luni au fost supuşi unor teste care implicau ascultarea de către aceştia a unor elemente de bază ale limbii (sunete precum "ba" sau "ta") şi în acelaşi timp le-a fost măsurată activitatea neuronală cu ajutorul unui aparat de magnetoencefalografie.

În cazul celor opt bebeluşi care proveneau din familii bilingve s-a înregistrat activitate în cortexul orbitofrontal şi cel prefrontal. Aceste două arii sunt în strânsă legătură cu capacitatea oamenilor de a rezolva probleme şi în luarea de decizii. Prin urmare, s-a extrapolat ideea că, dacă aceste două zone ale creierului sunt mai active în cazul copiilor din familii bilingve, atunci pesemne aceiaşi copii vor putea rezolva probleme şi lua decizii mai rapid şi mai bine decât acei copii care provin din familii în care se vorbeşte o singură limbă.

Au existat şi alte studii care cad de acord asupra aceluiaşi fapt: că oamenii care vorbesc fluent mai multe limbi sunt mai privaţi de un declin cognitiv la bătrâneţe, au memorie mai bună şi pot gestiona mai uşor mai multe sarcini. Alte studii afirmă că oamenii care vorbesc la bătrâneţe mai multe limbi sunt mai puţin pasibili de a suferi de demenţă în ultimii ani de viaţă.

Aceste studii sunt de mare importanţă pentru transilvăneni datorită populaţiei mixte din această zonă a ţării. Atunci când un copil creşte într-o familie maghiaro-română, odată cu deprinderea pe parcurs a ambelor limbi, există o bună şansă ca acel copil să se descurce mai bine în viaţă şi să facă faţă mai uşor dificultăţilor acesteia. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul copiilor care sunt daţi la grădiniţe şi şcoli germane sau engleze din ţara noastră. Învăţând de timpuriu două sau mai multe limbi, aceşti copii îşi menţin vie activitatea neuronală din cortexul prefrontal ceea ce duce la o mai bună înţelegere a lumii exterioare şi - automat - la un nivel intelectual mai elevat decât cel al covârstnicilor care nu au acest avantaj lingvistic.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Homework
Mna, asa greu va era sa faceti primii un studiu de asta aci, la Oradea/UO ,dvs, psihologii oradeni ,ca dupa aia sa-l publicati in ceva revista internationala de renume, sa va citeze toata lumea stiintifica ?! Front de lucru aveati suficient , "sustinere " la o asemenea "tema" si mai si..
Postat 13 Aprilie 2017, 16:13 de SM
proverbial
Daca taceai filosof ramaneai!!!!
Postat 13 Aprilie 2017, 13:14 de iahim
Ai zis-o, frate....
Sunt de acord ca invatarea limbii maghiare de catre copiii romanilor presupune u efort deosebit. Prin comparatie putem spune ca a invata ungureste e cam cum ai obliga un copil nascut stangaci sa fie dreptaci. Explicatia e simpla: romana, engleza, spaniola, etc, fac parte din marea familie a limbilor indo-europene, iar vorbirea acestor limbi este inscrisa in adn-ul nostru. Fac excepție limbile fino-ugrice (maghiara, estoniana și finlandeza), limbile caucaziene, basca, malteza (derivată în mare parte din arabă) - și turca aparținând limbilor turcice. Asta (si altele! nu insist!) este si explicatia ca ungurii sunt pe ultimul loc in Europa, doar 32% dintre ei vorbind o a doua limba. Personal mi-am dat copiii in particular sa invete engleza si germana, doua limbi care au multe in comun, nu le-a fost greu sa le invete. Limba maghiara nu stiu la ce le-ar fi folosit! Adica stiu, la nimic! Prietenii lor unguri stiu toti limba romana, e firesc, traiesc aici, in Romania.
Postat 13 Aprilie 2017, 12:00 de pinonel
FOTO BIHOREANUL
TIMP LIBER
CURS VALUTAR
  • 1 USD = 4.1565 RON
  • 1 EUR = 4.5289 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON