De la Oradea, Asociaţia Prefecţilor şi Subprefecţilor din România cere depolitizarea reală şi întărirea acestor funcţii

Nu se vor demnitari politici

Organizată în Băile Felix, Adunarea Generală a Prefecţilor şi Subprefecţilor din România îşi doreşte depolitizarea, profesionalizarea şi întărirea acestor funcţii, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele proaspăt ales al acestei structuri profesionale înfiinţate în 2006 şi care reuneşte 45 de membri. "Aproape în unanimitate membrii Asociaţiei s-au pronunţat ca prefectul să fie menţinut pe poziţia de înalt funcţionar public, să nu fie demnitar", a spus preşedintele APSR, Gigi Petre, prefect al judeţului Ialomiţa.

Conform acestuia, Asociaţia va înainta propuneri de modificare a legislaţiei printr-o Hotărâre de Guvern, deci cât mai repede, astfel încât prefecţii şi subprefecţii să fie cu adevărat înalţi funcţionari publici, după cum s-a angajat România în 2006, la negocierile de aderare la UE, şi nu la discreţia factorului politic, care poate schimba fără nicio motivare persoanele ce ocupă poziţiile de reprezentanţi "în teritoriu".

Deşi e notoriu că prefecţii şi subprefecţii provin din partidele aflate la putere şi sunt schimbaţi de cele ce le succed după alegeri, membrii APSR susţin că vor să se rupă definitiv de factorul politic. "Din cei 42 de prefecţi aflaţi acum în funcţii, 18 nici nu au făcut parte vreodată dintr-un partid politic", a spus directorul general din Ministerul Administraţiei Publice responsabil de relaţia cu Prefecturile, Constantin Mihart, care susţine că dacă România nu-şi respectă angajamentul depolitizării reale a funcţiei de prefect "riscă procedura de infringement", adică sancţionarea din partea UE.

În context, el a criticat faptul că din 2009 nu s-au mai organizat concursuri pe aceste funcţii, ocupanţii fiind numiţi cu delegare, şi a spus că speră în reluarea concursurilor, deoarece acestea pot furniza înalţi funcţionari publici bine pregătiţi şi care să merite stabilitatea pe posturi.

Să ne întărim statul

Pe de altă parte, membrii APSR spun că vor face propuneri de modificare a legislaţiei şi în sensul întăririi puterii prefecţilor şi subprefecţilor, deoarece în prezent, deşi aceştia răspund direct de aplicarea a 84 de legi, nu au pârghii de exercitare a autorităţii.

"E inadmisibil ca prezenţa statului în teritoriu să fie nesemnificativă. Toţi ne dorim să întărim aceste instituţii ale Prefectului", a spus prefectul de Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan, vicepreşedinte al Asociaţiei.

În acest sens, Mihart a spus că în prezent prefecţilor nici măcar nu li se cere un aviz la numirea directorilor de servicii guvernamentale deconcentrate în teritoriu, iar Vuşcan l-a completat arătând că unele servicii de acest fel, precum Protecţia Consumatorului sau Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, au ajuns să nu mai recunoască vreo responsabilitate faţă de Prefecturi. "Prefectul a ajuns un fel de moaşă comunală, răspunde de toate în judeţ, dar nu are pârghii", a spus şi preşedintele APSR, Gigi Petre, convins că toate serviciile deconcentrate cu atribuţii de control ar trebui să răspundă în faţa prefecţilor.

Mai multă putere

Tot pentru a sublinia antiteza între pretenţiile de la prefecţi şi instrumentele de care aceştia dispun, prefectul de Bihor, Claudiu Pop, a dezvăluit că recent a trebuit să soluţioneze o urgenţă la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, dar fără a avea niciun fel de capacitate legală de acţiune. "Nişte români păcăliţi în Suedia (n.r. – cu promisiunea unor locuri de muncă) au fost trimişi în ţară cu un autocar şi a trebuit să-i aştept în vamă. Era nevoie să li se ofere apă, hrană şi bilete de transport spre localităţile de domiciliu, dar Prefectura nu are buget pentru aşa ceva", a spus Pop. Concluzia? Prefectul ar trebui să fie nu ordonator terţiar de credite, ci ordonator secundar, şi să aibă la dispoziţie fonduri pentru situaţii speciale, poate chiar şi pentru cele de urgenţă.

Tot în cadrul întâlnirii din Felix, membrii APSR şi oficialul din Ministerul Administraţiei Publice au abordat şi alte teme de interes, ca de pildă problemele în organizarea alegerilor locale. Cea mai mare este că autorităţile nu găsesc persoane dispuse să activeze în Birourile Electorale ca experţi electorali şi operatori de date, în pofida faptului că li se oferă o îndemnizaţie de 85 lei pentru fiecare zi de activitate, de la instructaje până la ziua scrutinului, iar în ziua votului şi o alocaţie de 10 lei pentru hrană, cafea şi apă.