Tablouri "festive": Împăratul Sigismud de Luxemburg şi Regele Ferdinand "revin" în sala mare a Primăriei

Consilierii locali se vor certa pe proiectele de hotărâri străjuiţi de capete încoronate. Vineri, de la ora 11, va avea loc în sala mare a Primăriei dezvelirea tablourilor "Împăratul Sigismund de Luxemburg primindu-l pe Regele Vladislav Jagello la Oradea" şi "Primirea Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la Oradea în 1919". Evenimentul, deschis publicului larg, va prefaţa manifestările dedicate intrării trupelor române în Oradea pe 20 aprilie 1919.

Cele două pânze, cu dimensiuni de 2,1 metri lăţime şi 4,1 metri lungime, care evocă scene importante din viaţa istoria comunităţii orădene, române şi maghiare, vor fi amplasate pe cele două laturi ale sălii.

La eveniment vor participa, printre alţii, pictorul Valentin Tănase, autorul celor două reproduceri, şi arhitectul Pafka Ernest, care va vorbi despre lucrări, va prezenta istoria clădirii Primăriei şi proiectul de refacere a sălii mari.

Compoziţiile pictorului Valentin Tănase au costat potrivit reprezentanţilor municipalităţii 100.000 lei şi au fost achitate printr-o sponsorizare oferită de firma RCS-RDS.

Sigismund de Luxemburg se întoarce

Tabloul "Împăratul Sigismund de Luxemburg primindu-l pe Regele Vladislav Jagello la Oradea" este o reprezentare a unei lucrări (foto) semnate de pictorul bihorean Bihari Sandor (1855 - 1906) care a mai fost expusă în sala mare a Primăriei până în 1924. Pânza reprezenta întâlnirea celor doi regi care a avut loc în 1418 în catedrala din Oradea şi a stat la baza unei alianţe. Împăratul Sigismund de Luxemburg şi Regele Vladislav Jagello erau cumnaţi şi şi-au dobândit coroanele căsătorindu-se fiecare cu câte o fiică a regelui Ludovic I al Ungariei şi Poloniei.

Cu o domnie de peste 50 de ani, Sigismund de Luxemburg, fiul împăratului Carol al IV-lea şi al Elisabetei de Pomerania, a fost unul dintre cei mai longevivi regi ai Ungariei, reuşind să devină de-a lungul timpului inclusiv rege al Boemiei, Croaţiei şi Germaniei. Spre sfârşitul vieţii, în 1433, a fost încoronat de Papa Eugen al IV-lea împărat al Sfântului Imperiu Roman. A murit în 1437 la Znaim şi a fost înmormântat la Oradea.

Vladislav al II-lea din dinastia Jagello a domnit între anii 1386 şi 1434 şi este considerat, unul dintre cei mai mari regi ai Poloniei. Fondator al uniunii polono-lituaniene, Vladislav s-a remarcat de-a lungul vieţii prin războaiele împotriva Ordinului Cavalerilor Teutoni. Ordinul nu i-a recunoscut convertirea la catolicism şi şi-a justificat agresiunile în spatele luptei împotriva păgânilor. Bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teuton s-a dat în 1410 la Grunwald, a fost una dintre cele mai mari din evul mediu, şi s-a încheiat cu o înfrângere din care teutonii nu şi-au mai revenit niciodată.

După fotografii ale vremii...

Cel de-al doilea tablou care va fi dezvelit vineri, "Primirea Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la Oradea în 1919", este o compoziţie inspirată din fotografiile vremii. Lucrarea prezintă vizita făcută de cuplul regal la Oradea pe 23 mai 1919, prima după Marea Unire şi eliberarea oraşului de sub dictatura bolşevică de către trupele române conduse de generalul Traian Moşoiu.

Localizată în faţa Palatului Vulturul Negru, scena îi prezintă pe Regele Ferdinand Întregitorul în uniformă militară, iar pe Regina Maria în costum popular. Printre personajele tablou se mai numără personalităţi politice şi militare ale vremii precum Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu sau generalul Moşoiu, reproduse după fotografii din epocă.

Cel de al doilea rege al României, Ferdinand I de Hohenzollern - Sigmaringen a domnit din 10 octombrie 1914 până la decesul din 20 iulie 1927. A condus România în primul război mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care i-a şi atras excluderea din Casa Regală de Hohenzollern.

În timpul domniei sale s-a finalizat realizarea statului naţional-unitar român prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat, iar România a cunoscut transformări profunde prin aplicarea reformei agrare şi introducerea votului universal.