Oradea ar putea avea primul muzeu al masoneriei din România. Consiliul Local a aprobat luni demararea procedurii de preluare din administrarea Ministerului Finanţelor Publice a fostei clădiri a Vămii Oradea, din strada Armatei Române 4.
"Clădirea este goală şi abandonată. Avem un acord al Ministerului de Finanţe pentru transferul acestei clădiri şi, având în vedere că a fost construită între 1901 şi 1902 ca sediu al unei loje masonice, vom încerca să o reabilităm din fonduri europene urmând să fie transformată într-un muzeu al masoneriei. Cred că ar fi primul de acest gen din România şi ar putea constitui o atracţie turistică", a declarat primarul Ilie Bolojan.
Clădirea fără ferestre
Fără a fi impunătoare sau masivă, clădirea din strada Armatei Române 4, singura construită în stil masonic din Oradea, are un portic bine marcat mărginit de doi pilaştri laterali, două coloane în zona centrală şi se deosebeşte de imobilele din jur prin faptul că faţadei principale îi lipsesc cu desăvîrşire ferestrele.
În partea superioară a porticului, frontonul triunghiular a păstrat ani de zile simbolul masonic al "ochiului divin" încadrat în triunghiuri de raze chiar dacă statuile sfincşilor care mărgineau intrarea au dispărut.
Proiectul clădirii a fost semnat de arhitectul orădean Zoltan Balint, mason stabilit stabilit la Budapesta care a lucrat împreună cu arhitectul Jambor Lajos. Terenul de sub clădire a devenit proprietatea Lojei Sfântul Ladislau în mai 1901, iar în câteva luni clădirea a şi fost construită.
Inaugurarea ei a avut loc în februarie 1902, iar printre jurnaliştii prezenţi la eveniment s-a numărat poetul Ady Endre care a şi publicat în presa locală un articol pe această temă. În 1919 guvernul bolşevic a lui Bela Kun a încurajat acţiunile împotriva lojilor masonice pentru ca un an mai târziu masoneria să şi fie scoasă în afara legii.
O organizaţie discretă
Masoneria, sau francmasoneria, care se defineşte ca o organizaţie "discretă" este un ordin iniţiatic ai cărui membri sunt înfrăţiţi prin idealuri comune morale, spirituale şi sociale. Membrii sunt iniţiaţi în urma unui ritual care prevede depunerea unui jurământ pe una dintre cărţile sfinte ale marilor religii, indiferent că este vorba de Biblie, Coran sau Vedele hinduse. Pentru a evita orice formă de polemică pe teme religioase masonii definesc divinitatea ca o "Putere supremă" căreia i-au dat numele de "Marele Arhitect al Universului".
O lojă masonică, numită şi atelier, numără în general între 7 şi 50 de membri aflaţi pe diferite stadii de perfecţionare care se reduc în esenţă la gradele brezlelor medievale de ucenic, calfă şi maestru. Sediul lojei masonice serveşte pentru desfăşurarea într-un mediu discret a propriilor ritualuri şi dezbateri, prezenţa publică a organizaţiei limitându-se la acte de caritate şi acţiuni sociale în spiritul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii.
Potrivit specialiştilor masoneria a avut un rol important în istoria României, organizaţia fiind implicată evenimente notabile precum răscoala lui Horea, revoluţia de la 1848 şi în Marea Unire din 1918. Printre personajele istorice despre care se spune că ar fi făcut parte din masonerie se numără Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Carol Davila, Spiru Haret, Mihail Kogălniceanu iar mai târziu Ion C. Brătianu, Nicolae Titulescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Mihail Sadoveanu sau George Enescu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.