Despre probe: Cum si cand se propun probele in proces

Folclor de Bihor

Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.

CITEŞTE >

Cu tupeu

Noi cu cine votăm?

Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.

CITEŞTE >

Zic şi eu

Un anti-model: Bolojan

Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.

CITEŞTE >

Despre probe: Cum şi când se propun probele în proces

1 imagine

0 clipuri

0 audio

0 fisiere

0 comentarii

Nici o hotărâre judecătorească prin care instanţa se pronunţă asupra fondului cauzei, respectiv asupra temeiniciei pretenţiilor reclamantului, nu poate fi fundamentată decât pe probele administrate în cauză.

Mijloacele de probă sunt înscrisurile, declaraţiile de martori, interogatoriul, prezumţiile, expertiza şi cercetarea la faţa locului. Conform art. 1169 Cod Civil, "cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească".

Ca atare, de regulă reclamantul sau persoana care sesizează instanţa de judecată (petent, creditor) are sarcina să dovedească cele afirmate în cererea de chemare în judecată. Pârâtul trebuie doar să aducă contraprobe faţă de probele aduse de către reclamant, întrucât beneficiază de prezumţia potrivit căreia "nu datorează nimic".

Totuşi, în litigiile de muncă, în care reclamant este angajatul, sarcina probei revine angajatorului în condiţiile Codului Muncii.

Reclamantul trebuie să propună probele prin cererea de chemare în judecată sau până la prima zi de înfăţişare. Art. 132 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă prevede că la prima zi de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum şi pentru a propune noi dovezi. în acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării.

Pârâtul propune probele fie prin întâmpinare, fie prin cererea reconvenţională pe care o formulează. Dacă nu este reprezentat de avocat, el poate propune probe până la prima zi de înfăţişare.

Totuşi, probele care nu au fost solicitate în condiţiile de mai sus vor putea fi încuviinţate în trei situaţii: când nevoia dovezii ar reieşi din dezbateri şi partea nu o putea prevedea, când administrarea dovezii nu pricinuieşte amânarea judecăţii sau când dovada nu a fost cerută în condiţiile legii din pricina neştiinţei sau lipsei de pregătire a părţii, care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat.

Probele solicitate de părţi vor fi încuviinţate sau respinse de instanţă după analiza condiţiilor de admisibilitate şi verificarea dispoziţiile legale cu privire la propunerea probei.

Avocat dr. Mircea Ursuţa, e-mail: m_ursuta@yahoo.com, web: www.ursuta.ro, telefon: 0722-511.476

Comentarii

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.

0 Comentarii