Sărăcie din prostie şi hoţie: Prejudicii de 40 milioane de lei provocate de incompetenţa şi lăcomia primarilor din judeţ

Funcţionarii, ca primarii, suferă serios la competenţă şi la onestitate. Aceasta e concluzia pe care Camera de Conturi a tras-o după controalele efectuate anul trecut la o treime dintre unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, un edil, cel din Boianu Mare, ajungând chiar după gratii tocmai datorită descoperirilor auditorilor financiari.

BIHOREANUL vă prezintă cele mai importante nelegalităţi constatate de aceştia în activitatea consiliilor locale şi a societăţilor subordonate, actul relevând că amestecul de neglijenţă, nepricepere, demagogie şi hoţie a păgubit bugetele locale cu 40 milioane lei. Bani destui pentru repararea unui drum judeţean, dotarea unui spital sau renovarea a 20 de şcoli comunale.

Urechisme

Dacă alegătorii acuză de obicei corupţia din administraţie, experţii Camerei de Conturi care au verificat anul trecut activitatea din 2011 a 27 din cele 101 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ au constatat că o parte importantă a pagubelor se datorează incompetenţei funcţionarilor şi primarilor, mai ales la nivel de comune şi oraşe mici. Un motiv principal al neputinţei acestora de a înregistra "realizări" constă în "neinventarierea materiei impozabile înaintea elaborării proiectelor de bugete, în scopul fundamentării părţii de venituri, fapt care a dus la înscrierea în bugete, ca prevederi definitive ale veniturilor, a unor cifre nefundamentate şi necorelate cu situaţia reală".

Altfel spus, funcţionarii nu întocmesc, primarii nu promovează şi consilierii nu adoptă bugete socotite "pe bune", ci supraevaluează "din pix" posibilitatea de a încasa venituri, pentru a justica planificarea unor cheltuieli cât mai mari. De asemenea metehne, arată raportul, suferă, de ani buni, în special primăriile comunelor Căpâlna, Tinca şi Şoimi, fapt explicabil, în parte, prin imposibilitatea angajării unor funcţionari calificaţi, pe salariile mici.

Indiferenţă, lene...

Ca şi cum estimarea umflată a veniturilor n-ar fi de ajuns, primăriile nu se îngrijesc nici să încaseze taxele şi impozitele de la contribuabili. "Este de remarcat gradul diferit de încasare de către unităţile administrativ-teritoriale a veniturilor proprii (...) dar şi accentuarea practicilor de rezolvare a problemelor comunităţilor prin accesarea şi utilizarea de fonduri din alte bugete, în special de la bugetul de stat", arată Camera de Conturi.

Pe româneşte spus, în timp ce primăriile cer bani de la Guvern, verificările au scos la iveală că funcţionarii, din neglijenţă, şi edilii, din populism, pentru a nu se pune rău cu alegătorii, nu stabilesc corect şi nu urmăresc încasarea sumelor datorate de cetăţeni şi de firme, prejudiciile înregistrate din acest motiv fiind de 412.000 lei la Girişu de Criş, 115.000 la Abram, 97.000 la Ciumegiu şi 24.000 la Sânmartin.

De asemenea, nu se urmăreşte respectarea obligaţiei contribuabililor de a declara construcţiile achiziţionate sau realizate după expirarea autorizaţiilor de construcţie, ceea ce duce la necalcularea din oficiu a obligaţiilor de plată. La Oradea, prejudiciul aferent a fost de 156.000 lei, la Beiuş 68.000, la Oşorhei 29.000, iar la Sânmartin 17.000 lei. La fel, funcţionarii nu compară declaraţiile de impunere depuse de contribuabili cu realitatea faptică, ceea ce la Abram a provocat un prejudiciu de 95.000 lei, la Sârbi de 80.000, la Budureasa de 13.000, la Tinca de 11.000. Alte primării nu au perceput nici măcar impozitele pe clădirile şi terenurile date în chirie, comuna Girişu de Criş fiind păgubită cu 35.000 lei, Popeşti cu 19.000, iar Ciumeghiu cu 11.000 lei.

... şi populism

De asemenea, primăriile nu compară datele din declaraţiile de impunere pe terenuri cu cele din registrele agricole şi din evidenţele de cadastru, paguba fiind de 98.000 lei la Lazuri de Beiuş, ori de 21.000 lei la Pietroasa. Tot la Giriş, primăria a eliberat autorizaţii de foraje şi excavări, dar pur şi simplu fără a percepe taxele aferente, bugetul local fiind prejudiciat cu alte 11.000 lei. În fine, atunci când totuşi se stabilesc în sarcina contribuabililor anumite taxe şi impozite, dar pe care aceştia nu le plătesc, funcţionarii nu urmăresc şi nu execută silit debitorii. Din această cauză, "valoarea impozitelor şi taxelor restante la sfârşitul anului 2011 a crescut semnificativ faţă de cea din 2010", prejudiciul total depăşind 6 milioane lei la Oradea, Beiuş, Valea lui Mihai, Aleşd, Abram, Budureasa, Ciumeghiu, Popeşti, Girişu de Criş, Bratca, Borod ş.a.m.d.

Primarii care au vrut să se pună bine cu alegătorii au mers atât de departe încât unii au plătit din bugetele locale servicii asigurate de diverse firme persoanelor fizice. Două exemple sunt edilii din Şoimi şi din Căpâlna, care au cheltuit din banii Primăriei 64.000 lei, respectiv 19.000 lei, pentru a achita colectarea şi transportul deşeurilor din gospodăriile sătenilor.

Plăţi pentru şefi...

Camera de Conturi a mai imputat primarilor şi faptul că au acordat angajaţilor sporuri în afara legii de aproape 10 milioane lei. În 2011 Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean (dar nu numai) au plătit sporuri pentru "menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă" şi pentru "acoperirea unei părţi din cheltuielile cu achiziţia de vestimentaţie" în valoare de 3,29 milioane lei. În unele comune (Bulz, Boianu Mare etc.) s-au acordat prime, premii de vacanţă şi indemnizaţii pentru consilieri, viceprimari şi primari peste limitele legale (peste un milion de lei la nivelul judeţului).

La regii şi societăţi comerciale precum ADP Oradea, Edilul Beiuş, Electrocentrale şi Aeroportul Oradea au fost majorate salariile directorilor generali peste limitele legale, ce impun ca acestea să nu depăşească indemnizaţiile viceprimarilor şi vicepreşedinţilor CJ, scopul fiind ca membrii consiliilor de administraţie, mai toţi membri de partid, să poată fi plătiţi mai mult, indemnizaţiile acestora pentru o şedinţă fiind de 5% din salariile managerilor.

În unele comune, primarii şi funcţionarii şi-au rotunjit veniturile prin metode şi mai primitive. De pildă, la Popeşti actele contabile indică o depăşire a consumurilor normate de combustibili cu 53.000 lei pe un an, echivalentul a peste 11.000 litri de carburant, bănuiala fiind că, de fapt, banii au fost împărţiţi între şefii instituţiei şi funcţionari. La Boianu Mare primarul a cauzat un prejudiciu de 450.000 lei, sumă ridicată de la Trezorerie pentru beneficiari de ajutoare sociale, însă în baza unor tabele cu nume fictive, cheltuirea banilor fiind justificată cu alte acte false.

... şi pentru firme

Primăriile au fost darnice şi cu firmele, plătindu-le mai mult decât prevedeau contractele, ba chiar şi lucrări fictive ori materiale peste preţurile convenite. Peste un milion de lei s-a dus de la Primăria Săcueni şi de la Administraţia Imobiliară Oradea prin "acceptarea la decontare a unor preţuri şi tarife mai mari decât cele din oferte sau din facturile de achiziţii". Alte primării, ca Săcueni, Budureasa, Sânmartin, Pietroasa şi Popeşti, au plătit lucrări neexecutate în mod real sau supradimensionate în valoare de peste 3,6 milioane lei. Ca exemplu, Primăria Săcueni a decontat 317.000 lei unei firme pentru un drum care, în realitate, e mai scurt şi mai îngust decât în scripte.

Un caz flagrant descoperit este măsluirea unei proceduri de achiziţie de lucrări la Primăria Marghita, prejudiciul fiind de 3,5 milioane lei, produs "cu încălcarea gravă a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor: nediscriminarea, tratamentul egal, transparenţa şi eficienţa cheltuirii fondurilor publice". Concret, fostul primar a aprobat atribuirea către Marconst a lucrărilor de reparaţii capitale la Liceul Teoretic Horvath Janos doar pe considerentul că aceeaşi firmă executase anterior reparaţii capitale la Spitalul Dr. Pop Mircea.

Primari pârâţi, primari păsuiţi

Adunate, prejudiciile constatate la cele 27 primării şi la societăţile din subordinea acestora depăşesc 40 milioane lei, sumă echivalând cu jumătate din fondurile primite anual de la Guvern pentru modernizarea drumurilor judeţene. Într-un caz, cel al primarului din Boianu Mare, auditorii au sesizat Poliţia, iar cu privire la isprava edilului din Marghita Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, pentru ca şi aceasta să se pronunţe asupra nelegalităţii şi să sesizeze Poliţia ori Parchetul.

În rest, s-a încercat recuperarea pagubelor în timpul desfăşurării controalelor, iar acolo unde sumele au fost mai mari, s-au stabilit termene pentru recuperarea lor şi remedierea abaterilor. Chiar dacă, după cum practica o demonstrează, abaterile sunt de două decenii mereu aceleaşi...

PE POLITICĂ
Risipă de "ctitorii"

Două capitole ale ultimului Raport al Camerei de Conturi au fost rezervate modului de utilizare a fondurilor pentru finanţarea lucrărilor de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale, precum şi a sumelor provenite de la rezerva Guvernului, ceea ce a prilejuit două constatări în premieră. Pe de o parte, în ce priveşte banii de la Guvern, deşi aceştia au fost repartizaţi pentru plata unor arierate către furnizorii de bunuri şi servicii, 20 de primării au făcut plăţi de 4 milioane lei în alte scopuri, un exemplu fiind cea din Măgeşti, care în 2011 a primit 360.000 lei pentru stingerea datoriilor, dar i-a inclus în buget la secţiunea dezvoltare.

În privinţa fondurilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale pentru modernizarea de drumuri, s-a constatat că "în unele cazuri nu s-a avut în vedere continuarea şi finalizarea lucrărilor începute în 2009", ci deschiderea de noi şantiere. "Pe baza celor constatate, ne gândim să propunem modificări legislative, astfel încât decidenţii politici să poată fi traşi la răspundere dacă, în loc să finalizeze obiective de investiţii deja începute, deschid altele noi. Nu e admisibil ca anumite lucrări să fie lăsate în paragină doar pentru că le-au demarat predecesorii, pentru că în timp ele se degradează şi în final vor costa mai mult", spune directorul general al Camerei de Conturi Bihor, Ioan Frăţilă.