URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 24 IANUARIE 2019

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Autostrada care ar trebui să unească Oradea de Cluj are un destin nemilos. Din cauza forţelor vrăjmaşe din exterior, noi, românii, nu suntem lăsaţi să ne construim autostrăzi. Bătrânul Soros se pune în calea buldozerelor care decopertează terenul, ecologiştii mai descoperă câte o capră neagră ce sălăşuieşte pe traseu, iar Uniunea Europeană ne tot bate la cap oferindu-ne banii ei, deşi toată lumea ştie că nu sunt bine veniţi în România fiindcă nu pot fi furaţi.
Zic şi eu
Adrian Cris
N-aveţi de unde şti cine-i Lori. E normal, dar asta nu însemnă că nu merită câteva rânduri. Poate nu atât pentru că el, fotoreporterul nostru, Szilágyi Loránd, tocmai a fost recompensat pentru câteva reuşite de anul trecut, câştigând Cupa Fotoreporterilor Bihoreni. Mai degrabă pentru că e unul dintre cei care, în plină tiranie smartphone, în care oricine îşi scoate device-ul pentru orice nimic, continuă să care un DSLR, să socotească zgomotul de lumină, să dea atenţie compoziţiei, subiectului, să dea cele mai bune poze posibile.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Prea multă lume nu a auzit de Adrian Berinde! Nici nu prea avea cum, din moment ce singurul post de radio care îi mai scapă câte o melodie în eter este România Cultural. În Oradea, Radio Transilvania, ce îl mai difuza sporadic, și-a banalizat grila de programe la fel ca restul radiourilor comerciale, iar singurul post românesc ce difuzează exclusiv muzică românească, Național FM, pornit tot din Oradea, nu are și nu a avut niciodată o melodie de Adrian Berinde în playlist.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
La sfârşitul anului trecut a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea nr. 310/2018 pentru modificarea Codului de procedură civilă. Această lege aduce modificări importante sistemului procesual, acestea putând fi sistematizate în trei categorii. Prima categorie de modificări vizează transpunerea în legislaţie a deciziilor Curtii Constituţionale ce au vizat prevederile codului de procedură civilă din 2013 şi până astăzi.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Trichineloza este o boală parazitară acută produsă de Trichinella spiralis (un vierme cilindric lung de 1-4 mm şi cu diametrul de 0,04 mm), care parazitează animalele carnivore, porci mistreţi, urşi, vulpi, câini, pisici, şobolani etc. Sursa de infecţie pentru om este carnea infestată şi insuficient preparată termic...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Inteligenţa este râvnită în ziua de azi ca un atribut fără de care persoana nu se poate descurca eficient în viaţă. Adevărul este însă că inteligenţa corelează extrem de bine cu probleme de ordin mental, afectiv şi social. Oamenii cu IQ ridicat întâmpină mai multe dificultăţi în a se integra în societate, mulţi suferă de depresie, anxietate sau alte tulburări, iar o mică parte au chiar şi boli mintale.
14 Februarie 2013, 07:33

Omul cu trei vieţi: Cel mai longeviv om ar fi trăit nu mai puţin de 225 de ani, în Bihor!

Omul cu trei vieţi: Cel mai longeviv om ar fi trăit nu mai puţin de 225 de ani, în Bihor! MIT SAU ADEVĂR? De prima biserică ortodoxă ridicată de ortodocşii din Cărpinet, căreia în 1871 i-a luat locul cea de acum (fundal), se leagă una dintre cele mai neverosimile legende din România. Potrivit acesteia, în satul bihorean ar fi trăit un iobag care în 1619 avea vârsta de 225 de ani, fapt atestat de documentele vremii (facsimil)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În vreme ce mulţi visează să bată suta de ani de viaţă, istoria arată că uneori există şi excepţii cu adevărat... excepţionale. Una e consemnată chiar în Bihor, chiar dacă este atât de neverosimilă încât pare o legendă fără sâmbure de adevăr.

Povestea spune că în satul Cărpinet, de la poalele Apusenilor, un ţăran ar fi trăit cât trei vieţi. Culmea, în Evul Mediu, când speranţa de viaţă era mult mai mică. Atestat în două documente distincte, cazul a rămas neştiut până acum.

Biserica discordiei

Sfârşit de secol XV. Iobagii din satele Leheceni şi Cărpinet, risipite la poalele Munţilor Codru Moma, voiau să-şi dureze o biserică. Dar orgoliile credincioşilor erau la fel de mari, fiecare comunitate insistând ca lăcaşul să fie în satul ei. Cu greu s-au înţeles în final să... împartă biserica. Cum? Au ridicat-o pe hotarul dintre cele două sate, pe pământul bătrânului preot Paşcu Popa, din Cărpinet, ales să păstorească ambele sate cu condiţia ca doar cei din neamul lui să slujească în acea biserică. Lucru care s-a şi întâmplat, vreme de trei generaţii ctitorului Paşcu urmându-i la altar fiul său Marcu, apoi nepotul Achim şi strănepotul Avram.

Cum lăcaşul fusese ctitorit din banii familiei sale şi ai enoriaşilor, nu din vistieria împărătească, Avram a cerut şi a primit o scrisoare de scutire de la plata dărilor pentru pământul aferent bisericii. "Popa Avram ne-a implorat să-l lăsăm să slujească în biserică, aşa cum s-a făcut din cele mai vechi timpuri, fără a plăti impozit. Cu autoritatea noastră împărătească, cerem să-l lăsaţi în starea cea veche", poruncea în iunie 1598 arhiducesa Maria Cristina, soţia principelui Sigismund Báthory al Transilvaniei, printr-un hrisov trimis şi parohului din Cărpinet.

După 21 de ani, moşierul Wass Ferencz, căruia îi aparţineau pământurile din zonă, s-a ridicat împotriva poruncii regale, trimiţându-şi perceptorii să-i ceară lui Avram impozit şi transformând din nou biserica într-un măr al discordiei. De data aceasta, între latifundiar şi iobagii din cele două sate, care au sărit în apărarea popii.

Procesul bătrânilor

Pentru stingerea conflictului, comitele Bihorului, Diák Andrei, a ordonat un proces public "de statornicire" şi reconfirmare a privilegiului regal, care a avut loc la Băiţa în 1619. La judecată au fost chemaţi primarii din 6 sate, dar şi 20 de vârstnici, "toţi mai bătrâni de 100 de ani", care au dat mărturie sub aspru jurământ că toţi preoţii care au slujit biserica dintre hotare erau neamul lui Paşcu, moştenind din tată-n fiu scutirea de impozite acordată de principesa Maria Cristina.

02 facsimil (alta).jpgDintre cei chemaţi în faţa judelui singurul căruia i s-a consemnat vârsta a fost iobagul Lupu Bara din Cărpinet, pomenit de notarul Gáspár Nemeti de două ori în actul de judecată (facsimil). "Avea 225 de ani", arăta procesul-verbal. Tocmai datorită vârstei sale, a fost şi cel mai credibil, mărturisind că trăise anii celor trei generaţii de preoţi şi că i-a cunoscut pe toţi. "Ştiu sigur că Popa Marcu a fost fiul bătrânului Popa Paşcu şi tatăl lui Achim (n.r. - tatăl lui Avram), care n-au plătit niciodată impozit pe pământul bisericesc", a spus bătrânul Lupu, înşirând genealogia familiei preoţeşti. Iobagul a întărit astfel cu vorbele sale porunca împărătească, potrivit căreia "cine va aduce popă străin îi va obliga pe popii de aici la plata impozitului sau a prestării de munci".

Naşterea legendei

La finalul procesului, judele a dat dreptate iobagilor: "Deoarece cinstiţii bătrâni declară că din timpurile îndepărtate acest pământ bisericesc a fost deţinut fără a se plăti impozit şi prestaţie în muncă, să se păstreze tot aşa, întrucât el aparţine preoţilor", se arată în actul de judecată din 9 noiembrie 1619. 

02 Stefan Metes.jpgDocumentului i s-a pierdut urma multă vreme, dar informaţia despre incredibila vârstă a iobagului Lupu nu s-a pierdut. A fost adusă la lumină, printr-un alt hrisov, în 1968, de reputatul academician Ştefan Meteş (foto), care îi descria în publicaţia Magazin Istoric pe cei mai vârstnici locuitori ai Transilvaniei medievale găsiţi de el în actele vremii. Aici, alături de câţiva "tineri" cu vârste între 118 şi 130 de ani, sunt menţionaţi hunedoreanul Toader Giurgiu (150 ani), soţii Sara (164 ani) şi Rovin Iovas (172 ani) din Caransebeş, şi bănăţeanul Petruţ Ciortan (185 ani).

Meteş scoate în evidenţă mai ales cazul bihoreanului din Cărpinet. "Prin vârsta lui, îi depăşeşte cu mult pe toţi ceilalţi", scria istoricul, argumentând cu înscrisurile din Urbariul Domeniului Beiuş, adică "recensământul" populaţiei şi al proprietăţilor din întreaga Depresiune a Beiuşului făcut de autorităţile maghiare, care îl menţionează pe Lupu Bara ca având, în anul 1619, vârsta de 225 de ani. Meteş a găsit Urbariul în arhivele din Budapesta, l-a studiat, tradus şi copiat, şi aşa s-a răspândit legenda celui mai vârstnic dintre români.

A doua dovadă

Lucrurile nu s-au oprit însă aici, pentru că o altă întâmplare l-a readus pe Lupu în atenţia istoricilor. În 1785, biserica de pe hotarul dintre Leheceni şi Cărpinet nu mai avea preot, după ce ultimul descendent al ctitorului Paşcu s-a stins din viaţă fără moştenitori. Sătenii şi-au disputat iar lăcaşul, drept pentru care stăpânirea l-a trimis la Vaşcău pe judecătorul Mihail Pop de Băseşti. La audieri, judele a cerut transcrierea, din latină în maghiară, a înscrisurilor din 1598 şi 1619, într-un singur document, în care Lupu apare din nou menţionat cu matusalemica sa vârstă.

02 Blaga Mihoc.jpgPăstrat până în secolul XX, actul a fost descoperit întâmplător de istoricul orădean Blaga Mihoc (foto), prestigios cercetător de carte veche. "Le-am găsit prin anii ‘90, alături de alte acte, în colecţia particulară a beiuşeanului Toma Macavei. În anii comunismului, acesta a strâns de prin biblioteci şi arhive bisericeşti sute de înscrisuri medievale, salvându-le de la distrugere. Despre documentul original nu se mai ştie, din păcate, nimic", povesteşte cercetătorul.

Blaga nu a putut clarifica împrejurările prin care copia actului de judecată de la Băiţa a ajuns în posesia colecţionarului, dar l-a tradus şi publicat în 1994 în cartea sa "Calea adevărului", devenită a doua lucrare apărută până în prezent în care e menţionat longevivul iobag Lupu. Deşi vârsta bihoreanului din Cărpinet e incredibilă, istoricul nu pune sub semnul îndoielii documentul ce i-a căzut în mână, chiar dacă acesta e doar o copie a originalului. "Pe vremuri, cei care redactau acte erau foarte scrupuloşi. Din experienţă spun că este exclus să fi scris, din greşeală, o vârstă nereală", crede Blaga Mihoc.

Posibil şi nu prea

În vreme ce istoricii susţin veridicitatea vechilor înscrisuri referitoare la iobagul de 225 de ani, specialiştii în studiul îmbătrânirii sunt, după cum era de aşteptat, mult mai rezervaţi. Totuşi, nu neagă nici ei cu desăvârşire posibilitatea existenţei, în vechime, a unor cazuri speciale de longevitate.

02 Gabriel Prada.jpg"Studiile ştiinţifice au arătat că potenţialul biologic al corpului uman dă o durată maximă posibilă de viaţă de 122-130 de ani. Asta nu exclude că au existat şi excepţii, poate ca aceasta din Bihor, cu toate că vorbim despre Evul Mediu, când speranţa de viaţă abia depăşea 40 de ani. Dar fără dovezi materiale, cum ar fi măcar scheletul celui despre care se presupune că a depăşit două secole de viaţă, nu ne putem pronunţa. Însă în medicină şi biologie nimic nu e imposibil", a declarat BIHOREANULUI Gabriel Ioan Prada (foto), directorul medical al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan din Bucureşti.

În lipsa unor argumente palpabile, singurele confirmări ale unui caz de longevitate poate unic în lume rămân, aşadar, documentele din vechime ce vorbesc despre bihoreanul din Cărpinet. E adevărat, greu de crezut de mintea contemporanilor, obişnuită să creadă doar în ceea ce poate atinge...


LOGEVIV CONTEMPORAN
Nemuritorul din Cluj

Cel mai recent caz de longevitate extremă pe teritoriile locuite de români, consemnat într-un studiu ştiinţific al academicianului C.I. Parhon, este al unui anume Maftei Pop, din satul clujean Osoi, care a trăit cea mai mare parte a vieţii izolat de comunitate şi neînsurat. Nu ştia carte, dar avea o putere fizică ieşită din comun, putând să tragă cu o singură mână doi bivoli puşi la jug sau să ducă în spinare "un lemn de 10-12 metri, cale de 2-3 kilometri, la 120 de ani", după cum nota Parhon. Bătrânul Pop nu avea o viaţă specială, mânca ce primea de la oamenii din sat, consuma alcool şi fuma, dar a ajuns la un secol şi jumătate de viaţă, murind în 1952, la vârsta de 148 de ani.

Conform Guinness World Records, cel mai longeviv om din lume este, în prezent, japonezul Jiroemon Kimura, în vârstă de 115 ani şi aproape 300 de zile, care spune că îşi datorează traiul lung unei combinaţii de noroc şi gene bune. În ceea ce priveşte "recordmenii" autohtoni, presa îl nominalizează timişoreanul Nicolae Păsculescu, care anul trecut a împlinit 107 ani.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
???
Acest pseudoziarist, Sorin Sotoc numai tampenii stie sa scrie???
Postat 14 Februarie 2013, 12:29 de ??
va faceti de ras
Nu zic, este amuzant, dar ma socheaza modul in care ati abordat o prostie asa de mare... adica sa mai cosnultati si specialisti... ca si ultima data cu schizofrenica si cu prietenul imaginar... chiar vreti sa va faceti de ras?
Postat 14 Februarie 2013, 12:27 de pisti
****
Cu siguranta ca iobagul nu avea varsta declarata. Conscriptorul a consemnat doar ce a declarat iobagul. Insa trebuie tinut cont de mentalitatea taranilor din evul mediu. Ei nu aveau notiunea timpului asa cum o avem noi. Raportau toate la evenimente istorice, fenomene meteo, construirea unei mori, biserici etc. Nu stiau exact anul in care a avut loc acel eveniment. Spuneau ca s-a intamplat in vremea judelui x sau y.
Postat 14 Februarie 2013, 09:59 de ****
calcu
omu s-a nascut intr-o zi de 29 februarie si i s-a inmultit varsta la 4 ..
Postat 14 Februarie 2013, 08:49 de tanar
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Ovi D. Pop ne plimbă prin tot Bihorul: A fost lansată a șaptea ediție a monografiei ilustrate a  județului (FOTO)
  • La Stâna de Vale, stratul de zăpadă are aproape 2 metri. Şeful Salvamont: 'N-am mai avut aşa zăpezi de mulţi ani' (FOTO/VIDEO)
  • RER, pe străzi! Echipajele de deszăpezire împrăştie materiale antiderapante (FOTO)
  • 'Bătaie de joc': Bălteşte apa în noua Piaţă 100 din Oradea. Află reacția ADP (FOTO)
  • Poliţia Bihor în 2018: Au fost identificaţi toţi autorii infracţiunilor de mare violenţă şi toţi şoferii care au părăsit locul faptei (FOTO)
  • 'Infractor chestor şi infractor avocat': Afişe cu avocatul Răzvan Doseanu şi fostul şef al Poliţiei, Liviu Popa, lipite pe instituţii din Oradea (FOTO / VIDEO)
  • Accident în Ungaria: Cinci români au fost răniţi în apropiere de Borş, după ce maşina lor a fost lovită de TIR şi aruncată-n şanţ (FOTO)
  • 'Sunt sechestrată!' O tânără a ameninţat că se aruncă de la etajul trei al unui bloc din Oradea (FOTO / VIDEO)
  • 'Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii'. O tânără orădeancă a lansat o carte cu ponturi de vânzări (FOTO)
  • Vernisajul fotojurnaliştilor: Fotograful BIHOREANULUI, Szilágyi Loránd, a primit Cupa Fotoreporterilor Bihoreni (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON