Obiceiuri de Bobotează. În ziua în care se sfinţesc apele fetele îşi visează ursitul iar pomii plini de promoroacă anunţă rod bogat

Sărbătorită de creştinii din întreaga lume pe data de 6 ianuarie Boboteaza sau Botezul Domnului cunoscută şi sub denumirea de "Arătarea Domnului" ori "Epifania" este ziua în care se sfinţesc apele.

Botezul Domnului

Boboteaza, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan (7 ianuarie), încheie ciclul sărbătorilor de iarnă deschisă de Crăciun. În limba greacă, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie şi se traduce prin "Arătarea Domnului", adică a Sfintei Treimi, pentru că în această zi s-a arătat Mântuitorul, pentru prima dată în lume, fiind mărturisit ca Mesia.

Botezul Domnului în Iordan are o dublă semnificaţie: pe de o parte, prin cufundarea în apele Iordanului, Iisus Cristos sfinţeşte firea apelor, pregătind oarecum botezul creştin; pe de altă parte, în această zi, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: "Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit", Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihneşte peste Cristos, şi Mântuitorul botezat de Ioan în apa Iordanului.

Agheazma mare

Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, este zi de post negru la fel ca Vinerea Mare din postul Paştelui sau Ajunul Crăciunului. În ajunul Bobotezei preoţii trec cu crucea pe la casele credincioşilor pentru a aduce prin stropirea cu apă sfinţită binecuvântarea Sfintei Treimi.

Cunoscută şi sub numele de agheazma mare, apa de la Bobotează are putere deosebită pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele Iordanului.

Agheasma mare se poate bea timp de opt zile, până pe 14 ianuarie, dimineaţa pe stomacul gol. Ulterior, aceasta se poate folosi doar cu aprobarea duhovnicului.

Apa sfinţită cu alte ocazii, în biserică, în prima zi din lună, sau acasă în cadrul slujbei de sfeştanie este numită agheazma mică.

Atenţie, pleonasm!

Potrivit agenţiei de ştiri basilica.ro în cadrul catehezei ţinute sâmbătă cu ocazia vizitei slujitorilor Catedralei Partiarhale la reşedinţa patriarhală Preafericitul Părinte Patriarh Daniel (foto) a semnalat greşelile din vorbirea curentă.

Patriarhul Daniel a arătat că "sfinţirea cea mare a apei" nu poate fi definită ca "sfinţirea apei celei mari" pentru că "nu sfinţim o apă mică sau mare, ci sfinţirea este mare sau mică".

În plus Preafericitul Daniel a arătat că expresia "sfinţirea agheasmei" este un pleonasm şi trebuie evitată. Pentru cei care nu ştiu, termenul "agheasmă" provine din grecescul "agiasmós" care înseamnă "sfinţire".

Preafericitul Părinte Daniel a arătat că agheazma mare este "izvor de nestricăciune, izvor de sfinţire, vindecare de boli, alungare de puteri potrivnice ale duhurilor diavoleşti, spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre dezlegare de păcate, spre tot lucrul cel de folos".

Cu Agheasma Mare se sfinţesc bisericile, pictura, antimisele, prapurile bisericii, crucea, troiţele, veşmintele, clopotele şi obiectele de cult.

Boboteaza "populară"

Potrivit tradiţiei populare în ziua de Bobotează se fac farmece, descântece şi previziuni pentru noul an iar fetele îşi află ursitul.

În unele zone preotul aruncă în apă o cruce pe care mai mulţi bărbaţi se luptă să o aducă înapoi. Câştigătorul se va bucura ce binecuvântarea preotului şi va avea noroc tot anul.

În vechime, bărbatul care reuşea să aducă crucea era răsplătit cu daruri de domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste.

Tot în trecut, în nordul ţării femeile care ţineau obiceiul iordănitului se adunau în casa unei gazde şi sărbătoreau cu mâncare, băutură, cântec şi joc toată noaptea. Dimineaţa, când ieşeau pe uliţă luau pe sus bărbaţii întâlniţi în cale şi îi ameninţau că îi aruncă în apă.

În credinţa populară în noaptea de Bobotează fetele care îşi leagă de deget un fir roşu de mătase şi îşi pun busuioc sub pernă îşi visează ursitul. Tinerele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

Tot potrivit credinţei populare pomii încărcaţi de promoroacă în ajun de Bobotează anunţă rod bogat iar la miezul nopţii animalele prind glas şi spun locurile în care sunt ascunse comori.

În plus, în ziua de Bobotează nu se spală rufe, nu se dă nimic şi nu sunt interzise certurile în casă.