Ioan Lascău, condamnat la 7 ani de detenţie pentru corupţie

Fostul director al Direcţiei Finanţelor Publice (DFP) Bihor, Ioan Lascău, a fost condamnat, vineri, la şapte ani de închisoare, cu executare, pentru fapte de corupţie, de către Tribunalul Bucureşti, potrivit agenţiei Mediafax.

Totodată instanţa a decis ca Lascău să plătească 10.000 de lei cheltuieli de judecată statului român. Decizia Tribunalului nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Acuzat de trafic de influenţă

Directorul fusese trimis în judecată în 22 decembrie 2006 de procurorii anticorupţie, după ce, cu doi ani în urmă, fusese reţinut de procurorii DNA chiar din biroul său de consilier ministerial de la Bucureşti. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în decembrie 2003, în calitate de director general adjunct al Finanţelor Publice Bihor, Lascău ar fi pretins 18,5 miliarde de lei vechi, de la directorul societăţii Repcon din Oradea, Mircea Nistreanu, pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pen­tru decontarea preferenţială a unor plăţi restante în valoare de aproximativ 185 de miliarde de lei vechi pentru lucrări efectuate de către firma respectivă în beneficiul Administraţiei Naţionale „Apele Române".

Potrivit procurorilor, Lascău a acţionat în complicitate cu omul de afaceri Marius Vizer şi, ca atare, acesta a fost acuzat de complicitate la trafic de influenţă. În privinţa lui Vizer, acesta având cetăţenie austriacă, magistraţii au dispus disjungerea cauzei şi transferul ei către Ministerul Public austriac. Disjungerea s-a finalizat, în Austria, cu scoaterea lui Vizer de sub urmărire penală.

Prima urmărire penală împotriva lui Ioan Lascău a început în 2004, într-un alt dosar. Acesta a fost acuzat de efectuarea unor operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia lui şi pentru utilizarea unor informaţii deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu, dar ulterior a fost scos de sub urmărire penală şi repus în funcţie, de unde a ajuns ulterior consilier în Ministerul de Finanţe. Procurorii susţineau că Lascău ar fi cumpărat la o licitaţie un spaţiu de 2,7 miliarde de lei, ca mandatar al unei firme orădene iar ulterior, spaţiul respectiv a fost trecut pe numele surorii şi cumnatului său. Spaţiul a fost vândut apoi unei bănci pentru suma de 10 miliarde de lei vechi.

Un alt dosar pe rol la Braşov

În final, în 2005, DNA Oradea a dispus trimiterea în judecată a lui Lascău Ioan şi a afaceristului Ranyak Ambro-Zoltan, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, participaţie improprie la evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani şi bancrută frauduloasă. Lascău e acuzat că a produs un prejudiciu de peste 100 miliarde de lei vechi.

În sarcina lui s-a reţinut că în anul 2003 i-a pretins lui Podilă Jan, administrator al hotelului President, să-i plătească contravaloarea unor materiale de construcţie de circa 300 milioane de lei vechi, precum şi a altor foloase, în valoare de circa 100 milioane lei, pentru a-i aproba, în regim de urgenţă, cererile de rambursare, precum şi pentru a nu fi controlat.

De asemenea, în anul 2001, sub acoperirea S.C. „La Piovra" S.R.L. Oradea, finanţistul e acuzat că ar fi cumpărat un spaţiu comercial din Oradea (asupra căruia era instituit un sechestru de către Direcţia generală a finanţelor publice Bihor), de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, la preţul de 2,5 miliarde, iar după realizarea mai multor transferuri, nedeclarate la organele fiscale, l-a revândut Băncii Transilvania, cu 10 miliarde.

"Acelaşi inculpat, în primăvara anului 2003, a împiedicat urmărirea unei creanţe de 1 miliard lei - ROL (pe care această firmă o avea faţă de S.C. „Austrian Invest" S.R.L. Oradea), de către lichidatorul S.C. „Antol Oil" S.R.L. Oradea (aflată în faliment), determinându-l pe inculpatul Ranyak Ambro-Zoltan (administratorul S.C. „Antol Oil" S.RL. Oradea) să emită o chitanţă falsă, prin care să ateste că suma i-a fost restituită în anul 2002", se mai spune în rechizitoriul DNA, din dosarul care se află încă pe rolul Tribunalului Braşov.

Citiţi pe această temă şi articolul "La penitenciar, dar cu banii-n buzunar: Fiscul recuperează abia 1% din prejudiciile produse de corupţii bihoreni"