Reacție la dezvăluirile BIHOREANULUI: Un deputat PNL explică ce proiecte de legi au fost depuse în lupta cu drogurile

Centre de dezintoxicare în toată ţara, pedepse mai mari pentru traficanţii de droguri şi un registru al traficanţilor. Sunt câteva dintre propunerile pe care PNL le-a depus prin mai multe proiecte de lege, prezentate BIHOREANULUI de deputatul bihorean Ioan Cupşa, ca reacţie la cel mai recent articol realizat de publicaţie pe tema consumului de droguri la minori. Politicianul liberal susţine şi că Agenţia Naţională Antidrog ar trebui desfiinţată.

Fără ANA

BIHOREANUL a publicat, săptămâna aceasta, un articol care arată că tot mai mulţi copii consumatori de droguri din Bihor ajung la Unitatea de Primiri Urgenţe, în timp ce Spitalul Judeţean din Oradea nu are paturi anume destinate îngrijirii lor, iar celelalte autorităţi se dovedesc depăşite de situaţie, inclusiv Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Oradea (CRPECA).

"Faptul că la nivelul judeţului Bihor CRPECA nu are date în ce priveşte consumatorii minori este revoltător. Urmăresc acest fenomen de mult timp şi pot să spun că Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi-a atins limitele. Avem nevoie de o schimbare. Eu am propus înfiinţarea unei altfel de autorităţi naţionale, care să coordoneze toate structurile din ministere care au atribuţii antidrog, pusă în subordinea directă a prim-ministrului", a spus Ioan Cupşa (foto), menţionând că şeful Guvernului are greutatea necesară pentru a putea coordona toate aceste demersuri.

Ideea parlamentarului este însă, pentru moment, doar în stadiu incipient, fără a exista un proiect de lege redactat în acest sens.

În opt regiuni

Cel mai recent proiect de lege pe tema consumului de substanţe psihoactive a fost depus pe 13 octombrie de mai mulţi membri ai PNL şi presupune modificarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Cel mai important aspect al proiectului prevede înfiinţarea a opt centre regionale destinate recuperării şi tratării persoanelor dependente de droguri.

Centrele pentru recuperarea dependenţilor ar urma să fie construite în regiunile de nord-est, sud-est, sud, sud-vest, vest, nord-vest, centru şi în Bucureşti. Acestea vor urma să aibă personalitate juridică şi să funţioneze în subordinea Agenţiei Naţionale Antidrog.

"După cum se ştie, la nivel naţional nu există niciun centru post-curativ public, ci doar câteva în domeniul privat. Aceste centre ar putea fi înfiinţate din bugetul de stat, cât şi prin contribuţii ale consiliilor judeţene, şi ar putea fi amenajate în clădiri deja existente sau în altele noi", a explicat, pentru BIHOREANUL, deputatul Ioan Cupşa, acesta numărându-se printre iniţiatorii proiectului.

Registrul traficanţilor

Tot recent, la finalul lunii septembrie, a fost depus, în procedură de urgenţă, tot de un grup de parlamentari PNL, proiectul de lege privind registrul persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri. 

Cine ar putea intra în acest registru? Cei care au făcut trafic de droguri de risc şi de mare risc, în ţară şi străinătate, pesoanele care îşi pun la dispoziţie locuinţa pentru consum de droguri, cei care furnizează droguri unui minor, precum şi cei care îndeamnă şi susţin consumul de substanţe psihoactive.

Odată intrată în acest registru naţional, persoana în cauză va trebui să se prezinte periodic, tot la trei luni, la sediul Poliţiei pe raza căreia domiciliază, şi să ofere informaţii legate de locul de muncă, persoanele cu care locuieşte şi prietenii săi, locurile frecventate şi datele sale de contact. De asemenea, va fi obligată să anunţe autorităţile în cazul în care va părăsi localitatea de domiciliu pentru mai mult de şapte zile, precum şi locul şi scopul deplasării. Astfel, traficantul nu îşi va putea pierde urma mutându-se dintr-un loc în altul, autorităţile ştiind mereu unde se află.

Legea NFS

O altă iniţiativă legislativă liberală, depusă în Parlament tot în toamna aceasta, prevede pedepse mai mari pentru traficanţii de droguri.

Concret, noua lege va elimina suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, pentru aceste fapte pedeapsa admisă fiind doar închisoarea.

Proiectul prevede şi creşterea de la 2-7 ani la 3-10 ani a pedepselor pentru efectuarea oricăror operaţiuni care au legătură cu noile substanţe psihoactive (NFS), acele droguri ieftine, care se procură rapid şi care provoacă reacţii grave precum halucinaţii, greaţă, vărsături şi dureri de stomac.

Toate proiectele se află în faza de obţinere de avize în Camera Deputaţilor şi în Senat, urmând ca apoi să fie supuse la vot.