Pământuri „zburătoare”: Judeţul Bihor a pierdut jumătate din suprafaţa de păşuni declarată la UE. România riscă sancţiuni

Bihorul are lipsă la inventar peste 96.400 hectare de păşuni. Nimeni nu ştie exact unde a dispărut atâta imaş, deşi în 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat păstrarea pajiştilor şi păşunilor ca un bun al generaţiilor viitoare.

„Situaţia e general valabilă în ţară. Neoficial, din circa 6 milioane hectare de păşuni declarate atunci la nivel naţional, abia dacă mai sunt 2 milioane hectare. Riscăm ca fermierii să nu mai ia subvenţii pentru păşuni”, avertizează şeful Direcţiei pentru Agricultură, Nicolae Hodişan.

Război în Prefectură

Scandalul păşunilor lipsă a izbucnit în şedinţa Colegiului Prefectural din luna mai. Şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan, i-a cerut prefectului Ioan Mihaiu (foto) permisiunea să ia cuvântul la încheierea dezbaterilor. Hărţuit cu controale repetate de conducerea Ministerului Agriculturii pe fondul unui conflict cu şeful Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Bihor, Florian Pavel (tatăl fostului eurodeputat PSD Emilian Pavel şi amic al ministrului Petre Daea), Hodişan nu avea cum fi bine văzut de reprezentantul Guvernului PSD în judeţ. Prefectul i-a reproşat că nu s-a înscris la cuvânt înainte de şedinţă, l-a lăsat totuşi să vorbească, dar apoi a regretat.

Hodişan l-a acuzat pe Mihaiu că frânează finalizarea amenajamentelor pastorale, adică a studiilor privind starea şi întreţinerea păşunilor, determinante pentru ca fermierii să obţină subvenţiile de 160 euro la hectar. „Conform Legii 44/2018, dumneavoastră trebuie să emiteţi un ordin pentru constituirea comisiei judeţene care va întocmi amenajamentele pastorale”, i-a spus Hodişan prefectului. În disputa care a urmat, Mihaiu l-a ameninţat cu o discuţie „separată”, care însă nu a mai avut loc. În schimb, Hodişan va fi chemat săptămâna aceasta la Colegiul Prefectural. Pentru a fi pedepsit...

Calcul pe minus

Şefii din Minister şi din Prefectură sunt supăraţi pe Hodişan fiindcă a dezvăluit că Bihorul şi-a redus cu peste 60% suprafaţa de păşuni declarată în 2007. Cum regulamentele europene permit o diminuare de maximum 5%, România are toate şansele să intre în procedură de infringement. „Nu e de joacă! S-ar putea ajunge la suspendarea subvenţiilor acordate fermierilor, care au făcut investiţii, au luat credite...”, avertizează Hodişan.

Concret, dacă în ianuarie 2007 la nivelul judeţului erau declarate 180.816 hectare de păşune, la începutul lui 2019 „Statistica terenurilor”, întocmită prin completarea unui formular de către toţi primarii din judeţ, însuma doar 167.222 hectare. Suprafaţa totală reală e însă mult mai mică, de vreme ce în evidenţele APIA Bihor, prin care se plătesc subvenţiile, figurează doar  99.177 hectare de păşuni. Şi asta printr-un subterfugiu...

Regula derogării

OUG 34/2013 privind exploatarea pajiştilor impune realizarea de amenajamente pastorale în baza unor studii pedologice privind compoziţia şi fertilitatea solului. „Practic, se calculează numărul maxim de animale care pot păşuna fără să o distrugă, că altfel rămâne păşunea cheală, şi se stabileşte ce îngrăşăminte trebuie aplicate pentru protejarea ei”, explică Hodişan.

Valabile 10 ani, studiile sunt menite să asigure folosirea judicioasă a păşunilor astfel încât să fie transmise generaţiilor viitoare. Făcute de firme specializate, amenajamentele se aprobă  de către Consiliile Locale şi au la bază titluri de proprietate, extrase CF, sentinţe judecătoreşti şi alte acte. Teoretic, acestea sunt documente obligatorii în baza cărora fermierii, care deţin păşuni în proprietate sau în concesiune, cer de la APIA subvenţia la hectar.

Practic, însă, sunt facultative. Rămaşi în urmă cu inventarul, guvernanţii au decis derogări repetate, ultima prin Legea 44/2018, amânând termenul limită pe 2019. Anul acesta, APIA Bihor a preluat cererile pentru subvenţii fără aceste documente, hotărând încă o amânare. Explicaţia e simplă: lipsesc păşuni!

Momentul adevărului

La finalizarea amenajamentelor pastorale în 91 din cele 101 unităţi administrativ teritoriale din Bihor, concluzia este clară. În judeţ mai există 70.769 hectare faţă de cele 167.222 hectare din evidenţele primăriilor. „Este singura cifră certificată cu documente. Restul sunt poveşti!”, spune Hodişan.

Şansele ca suprafaţa să se dubleze până la sfârşitul inventarierii, aşa încât să se apropie de cea declarată în 2007, sunt nule. Reprezentanţii unor primării ca Oradea sau Sântandrei susţin că nici nu au ce măsura. „Oradea nu are păşuni”, spune secretarul Consiliului Local, Ionel Vila (foto).

Alte localităţi, cum ar fi Şoimi, nu şi-au făcut amenajamentele din lipsă de fonduri. „N-avem bani nici de salarii”, se plânge primarul Ioan Vaida. Studiile şi documentaţia, contractate cu firme private, nu sunt ieftine. „Pe noi ne-au costat cam 37.000 lei. Sper ca în trei săptămâni să le avem finalizate”, zice primarul de Ineu, Dumitru Togor.

Blocaţi de Prefectură

La sfârşitul săptămânii trecute, elaborarea amenajamentelor pastorale era tot blocată. Şeful DA aştepta de la prefect ordinul pentru constituirea comisiei care să le coordoneze, iar Prefectura aştepta o nouă dispoziţie prin care Hodişan să-şi numească subalternii în această comisie. „Întrucât nu am primit o dispoziţie din partea Direcţiei în acest sens, nu am putut emite ordinul”, susţine Prefectura, prin purtătorul de cuvânt Răzvan Puia.

Potrivit acestuia, numirile făcute de Hodişan în 2017 şi comunicate Prefecturii nu ar mai fi valabile. „Dacă la data intrării în vigoare a Legii 44 întocmirea amenajamentelor pastorale a continuat în baza deciziei directorului Direcţiei Agricole Bihor din 2017, fără a solicita prefectului constituirea unui grup de lucru, altul decât cel care deja lucra, considerăm că aceasta a fost făcută contrar prevederilor legale”. În plus, reprezentantul prefectului afirmă că „nu există nicio prevedere care permite întocmirea amenajamentelor de către sau împreună cu firme externe, privaţi”.

În ce priveşte cauzele dispariţiei păşunilor, Prefectura îl consideră vinovat tot pe Hodişan. „Lămuritor ar fi să vă adresaţi Direcţiei Agricole, deoarece scoaterea din circuitul agricol până la 100 hectare se face numai prin decizia directorului”, spune Puia. Asta, însă, numai dacă diminuarea pajiştii este declarată de proprietar...

Afară cu privaţii!

De cealaltă parte, Hodişan nici nu se gândeşte să emită o dispoziţie prin care să numească alţi oameni în comisie. „E ca şi cum aş recunoaşte că tot ce s-a făcut până acum nu este bun şi toate studiile ar trebui refăcute, deşi este clar că nu avem timp pentru aşa ceva”, zice directorul, insistând că dispoziţia dată în 2017, implicit şi comisia, sunt valabile şi în prezent.

„Dacă Prefectura a constatat că decizia de acum doi ani era nelegală, trebuia s-o atace în instanţă. Neatacând-o, este, clar, legală!”, spune şeful DA, care mai are un argument: „Prefectura susţine că noua comisie va analiza amenajamentele deja făcute, dar acestea se aprobă prin Hotărâre de Consiliu Local. Cum în toţi aceşti ani Prefectura, care verifică legalitatea HCL-urilor, n-a atacat nicio Hotărâre, nu are cum spune acum că nu-s bune”.

Directorul crede că Prefectura e pornită, de fapt, nejustificat atât împotriva sa, cât şi a firmelor care au făcut studiile pentru amenajamente. „Nici Direcţiile Agricole, nici Primăriile nu au astfel de specialişti. Peste tot în ţară studiile au fost făcute de privaţi şi numai în Bihor sunt probleme”. De ce? „Privaţii au făcut amenajamentele pe bază de extrase CF în care scrie păşune, nimic în plus. Primăriile le vor face însă în baza Registrelor Agricole, constituite pe simple declaraţii, ca să nu se vadă diferenţa între ce mult s-a raportat în 2007 şi ce puţin există în prezent”, spune directorul.

Adică un fel de încercare de a ascunde lipsa la inventar sub preşul pajiştilor. De parcă UE ar avea orbul găinilor...

RĂZBOIUL PĂŞUNILOR
Pedeapsă pentru Hodişan!

Şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto), are toate motivele să lupte pentru finalizarea amenajamentelor pastorale. În urma disputelor cu pesediştii din familia Pavel, apropiaţi ai ministrului Daea, Hodişan a fost verificat în mod repetat de corpul de control al Ministerului, inclusiv după o reclamaţie anonimă cum că ar fi în conflict de interese din cauza soacrei, care deţine o fermă, ori a unui fermier care se numeşte, printr-o coincidenţă, tot Hodişan.

„Pentru că n-au găsit nimic altceva, m-au penalizat cu 20% din salariu pe 3 luni pentru nefinalizarea amenajamentelor pastorale”. Directorul are termen ca până la sfârşitul anului să le finalizeze pe toate. Misiune imposibilă...