Nu vrem bani, nu vrem valută?

Cu o lună în urmă, Puterea făcea harcea-parcea harta ţării, împărţind România în opt mega-judeţe sub pretextul creşterii absorbţiei fondurilor europene. Or, chiar Comisia Europeană arăta că organizarea administrativ-teritorială nu are nicio legătură cu absorbţia de fonduri europene.

Trosc-pleosc, săptămâna trecută, Guvernul a decis să reducă drastic plafonul în limita căruia asigură prefinanţarea proiectelor cu fonduri de la UE, de la 30% la maxim 10% din valoarea contractului, şi să oblige firmele care în patru luni nu transmit documentaţiile de rambursare autorităţilor contractante să restituie integral banii. Până acum, Comisia Europeană aloca 15% ca avans pentru finanţarea proiectelor, iar Guvernul asigura până la 30% din valoarea contractului.

Aparent, noua măsură ar fi corectă, Guvernul motivând că multe firme care contractau lucrări finanţate din fonduri europene nu trimiteau ministerelor facturile aferente lucrărilor, astfel ca acestea să transmită la rândul lor actele pentru decontare la Bruxelles.

Dar asta e o minciună, fiindcă firmele au tot interesul să-şi primească banii cât mai repede. Deci, măsura este proastă, având ca motivaţie reală zgârcenia Guvernului, care sub pretextul că firmele nu sunt disciplinate vrea, de fapt, să-şi micşoreze contribuţia la finanţarea proiectelor.

Potrivit noului sistem, prefinanţarea Guvernului va fi de cel mult 10% din valoarea proiectelor şi va fi acordată în cel puţin două tranşe, "cu excepţia proiectelor majore", pentru care cota de prefinanţare va putea fi de maxim 20%, faţă de 40% cât este în prezent (de unde rezultă că Guvernul va fi mai subiectiv decât până acum, putând prefinanţa cu 20% proiectul unei primării PDL sau cu 5% al unei primării PSD).

Consecinţa e previzibilă. În condiţiile în care ministerele abia au atras 2-10% din fondurile europene aflate la dispoziţie (cel mai puţin au "aspirat" Ministerul Transporturilor, adică starostele unui sector unde stăm rău de tot, pe care am putea cheltui zeci de miliarde de euro), şi în condiţiile în care, totuşi, administraţiile locale au cele mai multe proiecte aprobate spre finanţare cu fonduri europene (numai în Bihor sunt în derulare proiecte de 400 milioane de euro), Guvernul pare a-şi fi propus să egalizeze "sărăcia". Adică să aducă administraţiile locale la acelaşi nivel scăzut pe care îl înregistrează ministerele. Nu cred că o face doar din rea-voinţă pură, ci şi din prostie, precum orice zgârcit scump la tărâţe (căci se lasă greu la cofinanţarea proiectelor) şi scump la făină (lucrările nefăcute cu bani europeni urmând a se face oricum mai târziu, cu bani de la buget).

Departe de a introduce disciplina financiară, pun de pe acum pariu că anul viitor vom constata scăderea şi mai drastică a nivelului absorbţiei fondurilor europene, pentru simplul motiv că autorităţile locale nu dispun de bani care să asigure prefinanţarea proiectelor. Şi unde nu pui nimic, cum să iasă ceva?...