„Nu sunt Albă ca Zăpada”. De ce a scăpat de pușcărie fostul șef al CJ Bihor, Alexandru Kiss, dar trebuie să plătească 1,1 milioane euro

Motivarea recentei sentințe a Curții de Apel Oradea în cel mai mare dosar al DNA Oradea, în care inculpatul principal a fost, alături de cinci oameni de afaceri, fostul șef al Consiliului Județean și al UDMR Bihor, Alexandru Kiss, lămurește de ce protagoniștii au scăpat de condamnările la închisoare, dar totuși fostul politician și un complice trebuie să dea statului în total peste 2 milioane euro.

Salvatoare au fost eliminarea interceptărilor telefonice și durata mare a anchetei și a procesului, plus o interpretare a legii în aprecierea acuzelor de spălare a banilor, singurele pentru care răspunderea penală încă nu a fost prescrisă. Kiss recunoaște că „nu sunt eu Albă ca Zăpada”, dar se declară nemulțumit de sentință.

Patru afaceri...

Așa cum BIHOREANUL a scris la finele lunii trecute, când un complet al Curții de Apel Oradea, format din judecătorii Mihail Udroiu și Florin Filimon, a pronunțat sentința definitivă în dosarul prin care DNA Oradea l-a trimis în judecată în 2014 pe fostul președinte al CJ Bihor Alexandru Kiss, rechizitoriul a vizat fapte din perioada 2003 - 2008, iar procesul a durat 9 ani.

Alături de fostul politician, procurorii i-au mai pus sub inculpare pe oamenii de afaceri Miklossy Ferenc (proprietarul firmei ungare Keviep, pentru care în 2002-2003 Kiss ar fi rezolvat contractul de realizare a gropii de deșeuri din Oradea, în fotografia din stânga) și pe fiul acestuia, Miklossy Ferenc Laszlo, pe Beneamin Rus (proprietarul grupului de firme Selina, căruia Kiss i-ar fi aranjat în 2003-2004 contracte pentru reabilitări și deszăpeziri de drumuri județene, iar în 2005-2006 cumpărarea terenurilor fostelor unități militare din Calea Aradului și din strada Universității), precum și pe Gheorghe Roatiș (proprietarul firmei Martex Trans, căreia între 2003-2008 i-ar fi rezolvat contracte pentru aprovizionarea vechiului CET cu cărbune din Ungaria) și pe Bojtor Vilmos (un sătmărean stabilit în Ungaria care deținea firme offshore prin intermediul cărora afaceriștii îi plăteau șpăgi lui Kiss și amicului său, Alexandru Mudura, fondatorul Lotus Center, decedat înainte de trimiterea în judecată).

... șpăgi de peste 4 milioane euro

Per total, potrivit DNA, din aceste afaceri, Kiss și Mudura ar fi primit 4,2 milioane euro. În prima fază a procesului, în 2018, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe fostul politician la 8 ani de închisoare, pe Rus la 4 ani, iar pe Bojtor la 6 ani, plus confiscarea a 10,2 milioane euro, în timp ce Miklossy sr și jr, precum și Roatiș au fost achitați sau procesul a încetat din motive de prescriere a răspunderii.

După doar câteva luni, însă, Curtea de Apel Oradea a decis rejudecarea dosarului pe motiv că judecătoarea Denisa Bîc nu ar fi respectat dreptul la apărare în cazul lui Rus și al lui Bojtor. După încă 4 ani, în aprilie 2022, o altă judecătoare a Tribunalului Bihor, Veronica Ioniță, i-a achitat pe toți inculpații, dar a decis confiscarea a 1,1 milioane euro de la Kiss și a 900.000 euro de la Bojtor.

Pe 23 martie a.c., Curtea de Apel Oradea a menținut această sentință ca definitivă, iar BIHOREANUL arată care au fost motivele. Pe scurt, deși instanța a constatat că Kiss a încasat șpăgi și este vinovat de trafic de influență, la fel ca Bojtor, faptele sunt atât de vechi încât a intervenit prescrierea răspunderii penale. Pentru alte fapte, cum ar fi abuzul în serviciu (în cazul lui Kiss) și spălarea de bani (Kiss și Bojtor), au apreciat că „fapta nu există”. Curtea de Apel a menținut sentința de achitare a Tribunalului și pentru că în apel DNA nu a administrat vreun nou „mijloc de probă care să poată întemeia o modificare a soluției primei instanțe”.

Fondatorul Lotus Center, Alexandru Mudura (dreapta) a murit în 2014

Fără interceptări

De notat că dosarul a fost soluționat după ce în rejudecarea de la Tribunal (2018 - 2022) au fost eliminate din probatoriu toate interceptările telefonice pe motiv că au fost realizate de SRI în baza unor mandate de siguranță națională, chit că la vremea efectuării lor fuseseră autorizate legal, prin hotărâri judecătorești.

Practic, inculpații au beneficiat de decizia 126/2016 a CCR potrivit cărora prevederile legale în baza cărora au fost făcute interceptările au fost neconstituționale, SRI nefiind „organ de cercetare penală”, în ciuda poziției DNA conform căreia la data efectuării lor acestea au fost legale, în camera preliminară fiind acceptate ca probe, iar eliminarea lor nu putea fi dispusă ulterior.

„Curtea reține că jurisprudența creată după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 126/2016 este constantă, în sensul că depășirea fazei procesuale a camerei preliminare (...) nu constituie un impediment pentru ca această nulitate să fie constatată ulterior, în celelalte faze ale procesului penal”, au motivat judecătorii.

Fapte vechi, inculpați achitați

Prin prisma altor decizii ale CCR (297/2018 și 358/2022), pentru unele fapte magistrații au dispus „încetarea procesului penal”, fiind vorba despre infracțiuni pentru care prescripția răspunderii penale a intervenit în perioada 2012 - 2021, așadar chiar și cu doi ani înainte ca dosarul să fi fost trimis în judecată, după ce a zăcut ani în șir în sertarele DNA, și respectiv în timpul rejudecării la Tribunal.

Practic, doar pentru unele fapte, încadrate ca spălare de bani, prescripția ar fi urmat să intervină în luna mai a anului 2023. Este vorba, concret, despre faptul că, pentru a remite șpăgile către Kiss și Mudura, patronii Keviep și Selina au cumpărat utilaje la prețuri mici, dar apoi umflate prin „plimbarea” lor prin firmele offshore deținute de Bojtor, acesta scoțând în numerar banii și înmânându-i, după ce și-a reținut propriile „comisioane” (între 3%-5%), fostului politician.

În ce privește această acuză, adusă tuturor inculpaților, judecătorii au constatat că „fapta nu există”, așa că au dispus achitări pe linie. Motivul? Ceea ce DNA acuza ca fiind spălare de bani nu putea fi considerat ca atare conform legii, întrucât banii rezultați din infracțiuni sunt „spălați”, în accepțiunea legală, doar după ce ajung la persoana mituită, nu înainte. Ca atare, în acest caz au avut o „origine licită”, iar firmele care au practicat tranzacții comerciale umflate puteau fi considerate responsabile, mai degrabă, de evaziune fiscală, ceea ce, însă, DNA nu a considerat necesar să cerceteze: „Curtea nu a fost învestită cu analiza unor fapte ce s-ar putea circumscrie reglementărilor din Legea nr. 241/2005 (n.r. - privind combaterea evaziunii fiscale), însă coroborând aspectele factuale indubitabile Curtea reține că prima instanță a stabilit judicios că o parte a diferenței de preț achitate de către cele două societăți comerciale către Wasley’s Worldwide LLC a fost predată, ulterior retragerii în numerar, către inculpatul Kiss Alexandru cu titlu de așa-zis comision”.

În ce privește acuza de abuz în serviciu adusă fostului președinte al CJ în legătură cu vânzarea către Selina a terenurilor, instanța a stabilit, de asemenea, că Kiss nu a încălcat legea, deoarece era în atribuțiile lui de serviciu să facă propunerile, consilierii județeni fiind cei care le-au votat.

Cartierul Luceafărul, ridicat de grupul de firme Selina în Calea Aradului

Kiss și Bojtor, puși la plată

Chiar dacă au respins apelul DNA, care voia condamnarea inculpaților, judecătorii le-au respins și pe ale inculpaților Kiss și Bojtor, menținând decizia Tribunalului de confiscare de la fostul politician a 561.832 euro („banii obținuți din traficul de influență”) și a altor 582.600 euro („din luarea de mită”), iar de la afacerist a 903.141 euro („din traficul de influență”), chiar dacă pentru ambele fapte a intervenit prescripția răspunderii penale.

Este vorba atât despre bani primiți din afacerea aprovizionării vechiului CET cu cărbune importat din Ungaria de Martex Trans, cât și din vânzarea către Selina a terenurilor din Calea Aradului și din strada Universității: „Curtea constată că în mod judicios a stabilit prima instanță că sunt îndeplinite exigențele de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență, însă în raport de considerentele expuse vis-a-vis de împlinirea termenului prescripției răspunderii penale, soluția legală este cea a încetării procesului penal. La fel de judicios, apreciază Curtea, a stabilit prima instanță și scopul predării acestor sume către inculpatul Kiss, respectiv în legătură cu procedura de vânzare a terenurilor și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale inculpatului Kiss în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean”.

Alexandru Kiss (stânga) și patronul Selina, Beneamin Rus (dreapta)

Nemulțumit și „plictisit”

Contactat de BIHOREANUL, fostul președinte al CJ Bihor s-a declarat nemulțumit de sentință, deoarece, deși nu va face închisoare, va rămâne fără cei 1,1 milioane euro despre care judecătorii au stabilit că i-a primit drept șpăgi în urma faptelor, chiar prescrise, de luare de mită și de trafic de influență. Kiss recunoaște că este solvabil, deoarece DNA Oradea i-a pus sechestru asigurător pe mai multe terenuri și pe sume de bani pe care le împrumutase altor persoane, care trebuiau să i le restituie: „Mi-au pus sechestru pe bunuri și creanțe de 11 milioane euro, mă gândesc că o să mă execute”.

„Sentința nu este corectă. Nu sunt eu Albă ca Zăpada, dar de astea nu sunt vinovat. Adică nu sunt condamnat pentru ce a fost în CJ, cu terenuri (n.r. - vândute Selinei) sau spălare de bani, astea nu există, dar se consideră că cineva a dat o mită pentru ca eu să intervin. Nu eu am cumpărat cărbunele (n.r. - importat din Ungaria pentru vechiul CET), și cărbunele a fost mai ieftin cu 30% oricum, și nici nu este învinuit nimeni de la CET, directorul sau alții. E de râsul lumii... Dacă nu am făcut nicio ilegalitate, atunci de ce Rus mi-a plătit mie niște bani? Rus este absolvit de orice vină, iar eu trebuie să dau un milion de euro... Nu știu, dar de atâția ani durează prostia asta că m-am plictisit (n.r. - cu sensul obosit) total, de tot și de toată lumea. Vă dați seama, după zece ani de scandaluri și de umblat prin tribunale...”.

În ce privește sumele cheltuite pentru avocați și cât de mulțumit este de prestația lor, Kiss a răspuns, mai în glumă, mai în serios, tot printr-o întrebare, după care a dat un sfat celor care pot ajunge în vizorul justiției: „Este om pe pământ care să fie mulțumit de avocați?... Dar nu ar fi corect să vorbesc despre asta (n.r. - onorariile plătite). În orice caz, eu propun (n.r. - recomand) pentru toată lumea că, dacă poate să ocolească, să nu umble pe la tribunale și pe la avocați”. Cum s-ar zice, s-a pocăit, dar abia acum, când nu mai este la butoane și după ce a trecut prin emoțiile procesului...

PREJUDICIU DISPĂRUT

Vinovați: consilierii județeni!

În 2014, când i-a trimis în judecată pe fostul președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, și pe mituitorii săi, DNA Oradea a reținut în rechizitoriu că prin vânzarea terenurilor fostelor unități militare sub prețul pieței și doar strict amprentele de sub blocurile promise de Selina, administrația județeană a fost păgubită cu 6,12 milioane euro și au cerut acesteia să comunice dacă se constituie sau nu parte civilă vătămată în procesul penal. La câteva zile după anunțul DNA, și Camera de Conturi a stabilit un prejudiciu, de numai 7,87 milioane lei, auditorii calculând doar valoarea terenurilor pe care firma nu a construit până în acel an niciun bloc.

Cu toate acestea, aleșii din CJ Bihor au optat să nu se alăture DNA, pe motiv că nu îl prezumă „penal” pe fostul președinte, preferând deschiderea la Tribunalul Bihor a unui proces civil pentru recuperarea pagubei, de la firma Selina, deși demersul era unul tardiv.

În martie 2019, instanța a respins cererea, arătând că aceasta a fost tardiv formulată, CJ Bihor putând pretinde despăgubirile, conform Codului Civil, doar până în... 2013 (deci cu un an înainte ca DNA să-l trimită în judecată pe Kiss). Curtea de Apel Oradea a respins apelul CJ Bihor, care s-a adresat și instanței supreme, dar și aceasta a decis în 2021 la fel, hotărând că Selina „rămâne deplin proprietar al terenurilor”. Mai mult, CJ Bihor a fost obligată să achite firmei și cheltuieli de judecată în sumă de 133.000 lei.

Practic, prin refuzul de a se constitui parte civilă vătămată în procesul penal, aleșii bihorenilor au comis o trânteală, pe cât de complice și salvatoare pentru fostul politician și pentru patronul Selinei, pe atât de păguboasă pentru bugetul public.