Alina Gorghiu, după ce BIHOREANUL a întrebat-o despre jefuirea bugetului României de către magistrații nesătui: „Hotărârile judecătorești trebuie respectate”

La o zi după ce a prezentat în ședința de Guvern trei variante de oprire a „fenomenului” celor aproape 29.000 procese intentate Statului de judecătorii pentru majorări de salarii și pensii, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a fost întrebată la Oradea de BIHOREANUL despre cele trei „scenarii”, niciunul însă apt să oprească tăvălugul prin care, doar până acum, judecătorii au smuls de la bugetul statului 1 miliard de euro și pot primi încă 2,2 miliarde euro după finalizarea tuturor proceselor.

„Mă delimitez de cuvintele apăsate pe care le-ați folosit. Ca ministru al Justiției și ca cetățean, sunt obligat să respect hotărârile judecătorești”, a spus Gorghiu.

„Magistrații au jupuit Statul”

BIHOREANUL a chestionat-o pe ministra Justiției, aflată vineri la Oradea, unde s-a întâlnit, la fel ca în alte 9 municipii din țară, cu magistrați, avocați și autorități locale, în contextul în care cu două zile înainte site-ul defapt.ro a dezvăluit, într-un articolul intitulat „Magistrații au jupuit Statul”, că din 2008 și până anul trecut judecătorii au declanșat 22.800 procese pentru a obține majorări retroactive ale salariilor, ba chiar și ale pensiilor speciale de care se bucură, de mii de euro lunar.

Citând un document al Ministerului Finanțelor, suma care ar trebui plătită de stat magistraților este colosală, aceștia primind deja 927,890 milioane euro prin sentințe pe care și le dau unii altora, în timp ce miza litigiilor nefinalizate încă este de alte 3,2 miliarde euro.

„Fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota Ministerului de Finanțe, emisă la finele lunii august a acestui an și citată de site-ul defapt.ro.

Se „delimitează” în numele „statului de drept”

În aceste condiții, ministra Justiției, aflată în funcție de 4 luni, a prezentat în ședința de Guvern desfășurată joi trei variante pentru a stăvili acțiunile magistraților în propriul interes, profitând de legi generoase pe care politicienii le-au adoptat de-a lungul anilor, iar vineri, profitând de prezența sa la Oradea, BIHOREANUL i-a cerut să le argumenteze și să arate, concret, cum ar putea opri acest adevărat jaf.

„O să mă delimitez de cuvintele apăsate pe care le-ați folosit, pentru că sunt obligați să respectăm hotărârile judecătorești într-un stat de drept”, a spus Alina Gorghiu, admițând însă că în ședința de Guvern „a fost prezentată o analiză a impactului fenomenului litigios, care nu e de ieri, de azi, ci de 20 de ani” și că „am ajuns la concluzia că trebuie să facem ceva” pentru că „există acest fenomen litigios cu o sumă mare care impactează bugetul”.

„T Zero”, o nouă lege a salarizării magistraților

Alina Gorghiu a afirmat că una dintre cele trei variante luate în considerare a fost „un conflict juridic de natură constituțională pe care Guvernul să-l declare cu sistemul judiciar”, adică atacarea la CCR a legilor și ordinelor de miniștri invocate de judecători pentru a-și umfla veniturile, adăugând însă că „acest conflict nu stopează fenomenul litigios și nici nu desființează hotărârile judecătorești aflate în plată”, or atât ministrul Justiției, cât și ceilalți reprezentanți ai Guvernului „pornim de la premisa că acele hotărâri judecătorești trebuie să fie puse în aplicare”.

Un alt scenariu luat în calcul ar fi „posibila atacare a diverse ordine de către Ministerul Finanțelor în contencios administrativ”, fiind vorba de acte administrative emise de ordonatorii de credite din sistemul judiciar în baza cărora magistrații au deschis procese pentru bani, dar nici această variantă nu ar avea efect în cazul proceselor aflate pe rol.  

În aceste condiții, o soluție care ar putea fi mai fezabilă, a spus ministra Justiției, ar fi o nouă lege a salarizării magistraților, motivând că „având acest moment T Zero, cu o lege la care nu te mai poți raporta la prevederile legislative care au constituit temei de atac pentru magistrați de-a lungul timpului”, judecătorii și procurorii nu vor mai avea baza legală pentru a deschide noi procese pe viitor.

„Nu discut nume”

Deși BIHOREANUL a dat exemplele unor judecători, unii cercetați de DNA sub suspiciuni de corupție, dar promovați ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție doar pentru ca după un an să se ceară la pensii, beneficiind de pensii chiar și de 6.000 euro lunar, dar în final hotărâți să profite de o altă lege, care le permite să intre în avocatură fără niciun examen, semn că nu sunt atât de uzați după cariera în magistratură, ministra Justiției a refuzat să se pronunțe, afirmând că „nu vreau să discut nume”.

La fel a procedat și când BIHOREANUL i-a sesizat că una dintre judecătoarele aflate în această situație de fostă „clientă” DNA, cu care chiar s-a întâlnit dimineața la Oradea - Florica Roman, promotoare a teoriilor despre „statul paralel” pe vremea guvernărilor PSD controlate de Liviu Dragnea - a devenit de câteva luni președinta Curții de Apel Oradea, dar nu a avut de atunci nicio prezentare publică a activității, preocupărilor sau programului managerial.

„Actuala președintă a Curții de Apel Oradea este de scurt timp pe mandat, iar Ministerul Justiției, după cum știți, nu are nicio atribuție în desemnarea președinților instanțelor. Dar la întâlnirea cu colegii avocați, mi-au spus că  există un dialog bun cu Curtea de Apel și cu instanțele. Din perspectiva mea ca ministru al Justiției, trecând de nume și de istoricul unei persoane, e mai important dialogul, și cred că la nivelul județului Bihor, de la schema de personal care este bine structurată, de la faptul că aveți un sediu propriu al Baroului, la faptul că există un dialog structurat între avocați și instanțe, acestea sunt lucruri care mă interesează și sunt de valoare”, a spus ministra, preocupată, se pare, mai degrabă de relația judecători-avocați decât de cea dintre Justiție li cetățeni.

De menționat, însă, că ministrul Justiției, deși nu numește magistrați, este membru al Consiliului Superior al Magistraturii și ar avea nu doar datoria, ci și pârghia de a pune în discuția CSM situațiile în care judecătorii din conducerea instanțelor își exercită mandatele netransparent.