"Gestionarea deşeurilor trebuie să fie o prioritate”: Preşedintele ANPM, orădeanul Eugen Cosma, anunţă controale la firmele care reciclează

Asemenea unei opere de artă care, odată vandalizată, îşi pierde valoarea, natura trebuie atinsă cu grijă, ca să nu se devalorizeze. Este convingerea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), orădeanul Eugen Cosma.

Licenţiat în Teologie şi Ştiinţe Politice, Cosma s-a specializat în proiecte de mediu la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Graniţa România-Ungaria (BRECO). După ce a lucrat la Administraţia Fondului de Mediu şi a fost vicepreşedinte la ANPM, în august, Cosma a fost numit şef peste toate agenţiile judeţene de mediu. Una din priorităţile sale  este verificarea firmelor care ar trebui să recicleze deşeuri, dar nu o fac, dovadă că, la acest capitol, România este la coada Europei.

Oradea, peste media naţională

- Ce priorităţi aveţi, ca preşedinte ANPM?

- Principala problemă de mediu a României sunt deşeurile. Reciclăm foarte puţin, cam 7%, şi trebuie să facem ordine în firmele care se ocupă de colectare, reciclare şi tratare deşeuri. Sunt câteva mii în ţară şi, dacă ar lucra la capacitate maximă, România ar fi prima în reciclare din Europa. Din păcate, însă, suntem la coadă. Foarte multe din aceste firme sunt fictive, plimbă hârtii şi iau bani de la Administraţia Fondului de Mediu. Am cerut agenţiilor judeţene o analiză riguroasă şi vor urma controale.

- Mai sunt şi alte soluţii pentru a creşte rata reciclării?

- Încurajarea firmelor care investesc în reciclare. Peste trei săptămâni, se va lansa în consultare publică un ghid de finanţare prin care li se vor aloca bani pentru proiecte de reciclare. Aşa, vor fi interesate şi să obţină materia primă, adică deşeurile reciclabile.

- Cunoaşteţi sistemul de colectare selectivă din Oradea? Cum îl catalogaţi?

- Ştiu că aici se colectează selectiv şi ştiu că există preocupare. Recent, domnul Bolojan a fost la Bucureşti şi a discutat la Fondul de Mediu despre linii de finanţare pentru judeţ şi pentru Oradea, în proiecte de incinte subterane cu pubele. Este clar că Oradea este peste procentul naţional de reciclare, iar SMID Bihor este mai avansat decât alte proiecte similare din ţară. Sunt judeţe în care nu s-a făcut nimic. Aici, şi relaţia cu operatorii din domeniul salubrităţii este bună.

„Mediul este o operă”

- O problemă actuală a României este poluarea aerului. Chiar dacă nu se numără printre oraşele pentru care Comisia Europeană a dat statul român în judecată - Bucureşti, Braşov şi Iaşi -, nici Oradea nu stă prea bine: anul trecut, numai o zi din trei am avut aer de calitate bună. Ce ar trebui să facă autorităţile locale?

- Sigur, autorităţile locale trebuie să aibă politici pro-mediu, adică să planteze perdele cu copaci, să facă parcuri, să îmbunătăţească transportul în comun, să facă piste de biciclete, să încurajeze transportul electric. Este nevoie şi de stricteţe mai mare la emiterea autorizaţiilor pentru agenţi economici, iar aici este treaba agenţiilor de protecţia mediului.

Un factor mare de poluare într-o urbe este lipsa eficienţei energetice a clădirilor, iar România este la un pas de infrigement din acest motiv. Când ai o aglomerare de case cu centrale pe lemne, se simte în atmosferă. Avem nevoie de soluţii.

- Ce ar trebui să facă orădenii?

- Cetăţenii trebuie să se obişnuiască cu gândul că trebuie să trăiască pentru mediu, nu poluându-l. Admirăm o operă de artă şi o considerăm o valoare, dar dacă intervenim în ea, mai are valoare? Nu. Aşa e şi cu mediul. Dacă intervenim brutal, îi distrugem valoarea. Trebuie să înţelegem că tot ce ne înconjoară este o operă, o creaţie. Nu mai putem să plătim pe cineva să ne arunce molozul pe malurile Peţei.

„Ro-Alert” pentru aer

- APM Bihor măsoară permanent poluarea din aer, prin patru staţii, dar nu emite alerte, iar datele sunt disponibile doar pentru cei care „frunzăresc” site-ul instituţiei. Nu ar trebui ca aceste informaţii să ajungă mai uşor la cetăţeni?

- Se lucrează la un aşa-zis Ro-Alert de poluare pe aer. Sper că se va implementa până la sfârşitul anului.

- Ce probleme de mediu ar trebui să fie prioritare pentru autorităţile din Bihor şi din Oradea?

- Este deja clar că gestionarea deşeurilor trebuie să fie o prioritate. Eu, dacă aş fi un lider judeţean sau de municipiu, m-aş gândi cum să profit de celebrul program Green Deal (n.r. Pactul verde european, un program cu finanţări de 1.000 miliarde de euro pentru proiecte de mediu), deoarece intrăm în perioada în care se va activa. Liderii locali trebuie să se gândească la proiecte.

Plan pentru depozitele „istorice”

- Ce soluţii aveţi pentru ecologizarea depozitelor de deşeuri periculoase istorice, cum sunt batalurile petroliere din Derna şi Suplacu de Barcău, ori haldele de şlam din Oradea?

- Situaţia naţională este gravă, avem 42 de depozite, iar 9 din acestea sunt în Bihor. Adevărul este că nimeni n-a făcut nimic ani la rând şi suntem pe ultima sută de metri în care, dacă nu facem ceva, vom plăti amenda de infrigement şi penalităţi zilnice şi le vom închide tot din banii noştri. Să le închidem pocnind din degete nu avem cum, aşa că încercăm să negociem cu Comisia Europeană un plan, să vadă că vrem să le ecologizăm şi să oferim un calendar clar.

Ce am reuşit până acum în Bihor? Depozitele de la Suplacu de Barcău şi Derna le-am trecut la primării, pentru că ecologizarea lor este eligibilă prin proiecte europene. La Balc, acum se schimbă proprietarul, care îşi asumă obligaţiile de mediu. De asemenea, Sinteza s-a angajat că face ecologizarea, sper să se ţină de cuvânt. La Cemtrade, fosta Alumina, se dispută situaţia terenului. Unde lucrurile vor trena, se va face expropiere de interes public, nu mai stăm după diverşi proprietari care n-au făcut nimic.

- Vi se pare fezabilă ideea transformării haldelor de şlam ale fostei Alumina în parc?

- Este nevoie de un studiu de impact de mediu, care să arate dacă acolo sunt deşeuri nepericuloase. Dacă nu sunt periculoase, este o idee super bună.