Ca să scape de o magazie şi de o anexă părăginite, Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Bihor a ajuns să încheie două contracte de pe urma cărora s-a ales cu o pagubă atât de mare încât, din suma respectivă, putea ridica o altă construcţie.
BIHOREANUL vă prezintă o nouă mostră a "priceperii" de bugetar care risipeşte banul public cu largheţe...
"Prezintă risc"
O ditamai Hotărâre de Guvern, HG 609/2019, era emisă acum trei ani pentru ca SAJ Bihor să desfiinţeze o magazie şi o anexă, însumând 275 mp, aflate la intrarea în sediul din Oradea. "Demolarea este necesară, clădirea prezentând pericol de dărâmare şi fiind un risc pentru personal şi participanţii la trafic, pietoni şi autoturisme", arăta un raport de expertiză ce recomanda desfiinţarea construcţiilor degradate, vechi de un secol.
Din cauza birocraţiei şi a pandemiei, demolarea a fost executată abia în primăvara acestui an, după ce SAJ a organizat o licitaţie pentru angajarea în acest scop a unei firme, punând la bătaie 362.666 lei cu TVA. Câştigătoare a fost declarată, pe 2 mai a.c., Ekosim SRL, care şi-a asumat lucrarea pentru 197.893 cu TVA.
Atât doar că, deşi contractul prevedea obligaţia să execute "curăţarea şi stivuirea cărămizilor" ce trebuiau apoi valorificate de SAJ (79.000 bucăţi) şi "să asigure transportul fără cost al materialelor rezultate în urma demolării", firma nu s-a achitat de cele două obligaţii. În schimb, tot în mai, instituţia i-a dat, prin atribuire directă, un nou contract, de 49.980 lei, pentru "evacuarea molozului". Paguba SAJ? Ţinând cont că pe OLX cărămizile reutilizabile se vând cu 2 lei bucata, încă 158.000 lei, aşadar peste 200.000 lei.
"Ca să fim transparenţi"
Managerul SAJ, Liciniu Venter (foto), susţine că nu a existat o "trânteală" pentru ca firma să încaseze mai mulţi bani, ci doar o greşeală. Potrivit acestuia, SAJ a încercat iniţial să scape de cele două clădiri prin valorificarea "pe picior" a materialelor încorporate în ele, printr-o procedură de vânzare a lor către o firmă care să-şi recupereze cheltuielile din valorificarea cărămizilor, grinzilor, ţiglelor etc. Fără succes, însă.
"Anul trecut, pe 16 noiembrie, am dat anunţ pentru «valorificarea pe picior», adică să găsim o firmă care să desfiinţeze construcţiile pe cheltuiala ei şi să rămână cu materialele, pe care să le valorifice cum vrea. Am cerut pentru asta 10.000 lei, dar nu s-a prezentat nimeni. Pe 9 decembrie 2021 am repetat procedura, la un preţ redus conform legii cu 20%, iar pentru că tot nu am primit nicio ofertă, anul acesta, pe 4 ianuarie, am mai repetat, la 6.000 lei, cu acelaşi rezultat", spune managerul.
Ca atare, în aprilie, SAJ a organizat o licitaţie pentru a angaja o firmă care să execute "lucrări de demolare", urmând ca de valorificarea materialelor rezultate să se ocupe instituţia. "Legea ne permitea ca pentru lucrări de până la 400.000 lei să atribuim direct contractul, dar am făcut totuşi licitaţie, ca să fim transparenţi. S-au prezentat 8 firme şi a câştigat cea cu preţul cel mai mic", zice Venter.
În opinia sa, SAJ nu a suferit niciun prejudiciu, deoarece firma a făcut demolarea, iar cărămizile au fost atât de degradate încât nu puteau fi valorificate.
"Am greşit"
Şi totuşi, atât caietul de sarcini, cât şi contractul încheiat cu Ekosim prevede expres recuperarea a 79.000 cărămizi şi transportarea molozului, iar pentru că firma nu şi-a respectat obligaţiile paguba e evidentă, căci legea interzice plata de către instituţii a unor prestaţii neefectuate. Prin urmare, Curtea de Conturi poate impune recuperarea prejudiciului.
Cine şi-l asumă? Primul vinovat e un inginer de la Biroul Administrativ, Bogdan Maliţa, care a întocmit referatul ce a stat la baza caietului de sarcini pentru licitaţia de demolare şi contractul încheiat ulterior, şi care, în plus, era responsabil şi de urmărirea executării corecte a acestuia. "Sincer, am greşit. La licitaţia pentru demolare am luat copy-paste caietul de sarcini de la cele trei anunţuri pentru valorificarea «pe picior» a materialelor", susţine acesta.
Afacere "impecabilă"
Cert e că firma a făcut demolarea cu un buldozer, în doar două zile, iar SAJ a plătit-o cu 197.893 lei, fără a recupera materialele de 158.000 lei şi achitându-i în plus 49.980 lei. Culmea, managerul recunoaşte că şi-a dat seama de greşeala subordonatului încă din timpul executării contractului, pentru că instituţia risca să rămână cu molozul neridicat de Ekosim.
Motivul? Deşi prin contract aceasta se obligase să respecte "toate cerinţele din caietul de sarcini" (aşadar inclusiv "curăţarea şi stivuirea cărămizilor" şi "transportarea fără cost" a deşeurilor), în lista cu cantităţile de lucrări, parte a caietului de sarcini, nu era precizată expres nici recuperarea cărămizilor, nici evacuarea molozului, iar firma a invocat aceste scăpări ca să nu-şi diminueze profitul. Ca să nu rămână cu ele în curte, conducerea SAJ a decis să încheie cu aceeaşi firmă al doilea contract, pentru transportarea lor, acoperind astfel "greşeala" lui Maliţa.
Săptămâna trecută, după ce BIHOREANUL a descoperit tărăşenia, managerul SAJ a promis o cercetare administrativă, însă numai faţă de Maliţa. "În funcţie de rezultat, poate fi sancţionat sau îi poate fi imputată paguba", spune Venter. Rămâne de văzut dacă ancheta va fi una exigentă sau mai degrabă "colegială", lăsând paguba, ca în atâtea alte cazuri, pe seama "statului"...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.