Costul nepăsării: Bihorul este județul cu cele mai multe depozite de deșeuri periculoase

României îi plac avantajele pe care i le aduce apartenența la Uniunea Europeană, dar nu și obligațiile. O demonstrează o decizie recentă a Curții Europene de Justiție (CJUE), care a constatat că țara noastră nu-și respectă obligația de a asigura un mediu curat pentru propriii cetățeni, păstrând intacte 31 de depozite de deșeuri periculoase, dintre care cele mai multe, 9, se află în Bihor. 

Deși problema este veche, autoritățile n-au mișcat niciun deget pentru curățarea acestor locuri toxice. Prin urmare, cetățenii vor „plăti” de două ori: suportând și poluarea, și sancțiunile.

Obligație veche

În momentul aderării la UE, în 2007, România avea 68 de depozite cu deșeuri periculoase, relicve ale industriei comuniste, pe care autoritățile și-au asumat că le curăță până în 2009. Din acestea, 12 erau în Bihor: 3 vechi gropi de gunoaie din Oradea, Aleșd și Beiuș, plus 9 depozite de reziduuri industriale - 4 ale fostei fabrici Alumina, unul al fabricii de produse chimice Sinteza, 2 ale fostei rafinării Crișana din Suplacu de Barcău și tot 2 ale defunctei Petrol Derna SA. 

Promisiunea a fost deșartă, iar în 2018, la solicitarea Comisiei Europene, CJUE a confirmat că România este singura care nu și-a îndeplinit obligațiile de mediu, punând sănătatea cetățenilor în pericol, deoarece gunoaiele contaminează solul, apa și pânza freatică. Până acum, s-au închis unele dintre depozite, dar tot au rămas 31. În Bihor, din 12 mai sunt 9, fiind curățate doar gropile de deșeuri menajere.

Sancțiuni uriașe

Dată fiind neîndeplinirea obligației europene, pe 14 decembrie 2023 CJUE a emis o nouă hotărâre, prin care sancționează dur România, cu o amendă de 1,5 milioane euro și o penalizare de 600 euro pentru fiecare depozit și fiecare zi de întârziere, sume calculate de la data pronunțării. Așadar, pe lângă amenda uriașă, țara noastră va plăti zilnic 18.600 euro până când va curăța otrăvurile. Lesne de înțeles că banii îi plătește, de fapt, fiecare cetățean.

De la pronunțarea deciziei, nici Guvernul și nici Ministerul Mediului nu au luat vreo poziție publică și n-au prezentat nicio strategie pentru remedierea problemei. Cel mai probabil, planurile nici nu există. Ani la rând, autoritățile au tergiversat soluționarea, motivând că depozitele au proprietari privați. La rându-le, primăriile n-au putut face nimic, fiind lipsite de competențe în domeniu, singurele abilitate să ia măsuri fiind autoritățile centrale. Acum, indolența lor costă...

În Bihor, cele 9 depozite sunt verificate de comisarii Gărzii de Mediu, care le amendează trimestrial administratorii, dar cam fără rost: multe amenzi rămân neplătite, întrucât firmele care le dețin sunt în faliment.

Nimeni nu le vrea

Cele două batale ale fostei Petrol Derna, cu un total de 8.100 mc de reziduuri petroliere, sunt administrate de un lichidator judiciar. Scoase periodic la licitație, băltoacele cu otrăvuri nu sunt dorite de nimeni. În schimb, o firmă din Bihor a cumpărat recent vechile instalații petroliere, sperând să le valorifice la fier vechi, dar nu poate să facă acest lucru până nu le decontaminează, operațiune deloc ieftină.

În Suplacu de Barcău mai sunt două depozite, ambele ale Eco Diesel SRL, și aceasta tot în faliment. Pentru unul, din satul Dolea, Primăria comunei a scris în 2019 un proiect de ecologizare a celor 37.500 mc de deșeuri petroliere, profitând că terenul de sub reziduuri îi aparține, dar din lipsă de fonduri n-a făcut nimic. Celălalt depozit zace și el neatins, cu peste 21.000 mc de șlamuri.

În aer

Cele 3 milioane tone de șlam roșu ale fostei Alumina, aflate în Oradea pe Calea Borșului, au ajuns în proprietatea a două firme active, New Tehnology Effect SRL din Cluj și Fibrocim SRL din Bihor. Societatea clujeană a avut un plan de ecologizare a celor trei halde pe care le deține, dar proiectul a fost respins de Ministerul Mediului, pe motiv că se întindea pe o durată prea mare de timp. De cealaltă parte, Fibrocim se judecă cu Guvernul pentru proprietatea terenului de sub șlamuri, nelămurită după privatizarea fostei fabrici de alumină.

Singurul depozit care este și astăzi în proprietatea aceleiași firme care l-a creat este al Sinteza SA, tot în Oradea. Cele două lacuri cu suprafață totală de 17 hectare și pline cu reziduuri lichide au fost vizate de un plan de ecologizare, depus anul trecut la Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, dar aceasta l-a respins pentru că nu prevedea o corectă evacuare a apelor toxice. 

Așadar, cel mai probabil, Bihorul va rămâne încă multă vreme cu poluarea, iar statul cu costurile nepăsării...