Comisarul-şef Marin Bondar conduce, de la începutul acestui an, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, în cadrul căruia activează din 1999.
Dacă înainte de Revoluţie preda matematică claselor gimnaziale din Tileagd, în democraţie şi-a schimbat radical meseria, înscriindu-se la 25 de ani (în 1992) la şcoala de ofiţeri de Poliţie de la Bucureşti. A lucrat întâi la IPJ Bihor, la Biroul Poliţiei Criminale, dar a ales să se mute la Poliţia de Frontieră, simţind că munca de aici se potriveşte mai bine unuia care a lucrat mai mult cu oamenii decât cu... infractorii.
În interviul acordat BIHOREANULUI, Marin Bondar vorbeşte despre noile metode folosite de migranţi pentru a trece ilegal graniţa, despre traficul de ţigări şi de droguri, dar şi despre cel mai recent caz de corupţie descoperit în Inspectorat, având ca miză o şpagă de 130.000 lei.
Toate drumurile duc în Borş
- Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea are misiunea de a supraveghea frontiera cu Ungaria pe o lungime de circa 300 km. Ce efective are şi cum sunt distribuite?
- La nivelul ITPF Oradea avem aproximativ 850 de poliţişti de frontieră, din care 100 lucrează la aparatul central, adică la sediul din Calea Aradului, iar ceilalţi pe sectoarele de frontieră. În Arad avem circa 300 de cadre pentru 128,6 kilometri de frontieră, iar în Bihor avem aproximativ 350 de cadre pentru 172 kilometri. Cei mai mulţi poliţişti, în jur de 130, lucrează în sectorul Borş, cel mai mare punct de frontieră la graniţa de vest a României.
- Ştim că în ultimii ani s-au făcut restructurări în inspectoratele Poliţiei de Frontieră. Cât de ample? Aveţi destui oameni pentru a vă îndeplini misiunile?
- În 2011, aproximativ 150 de cadre au părăsit Inspectoratul în urma unei restructurări, dar la ora actuală poliţiştii ITPF Oradea pot îndeplini cu succes atribuţiile ce le revin. Asta şi datorită faptului că Inspectoratul General ne-a repartizat aparate performante de supraveghere a frontierei, pentru zi şi pentru noapte.
- În Oradea există şi o şcoală de pregătire a agenţilor Poliţiei de Frontieră. În ce măsură îşi găsesc aceştia loc în ITPF Oradea?
- Şcoala are absolvenţi foarte bine pregătiţi, care sunt repartizaţi în funcţie de locurile disponibile în inspectorate. Din păcate, din 2011, ITPF Oradea nu are nici un loc liber pentru absolvenţi.
- Sunteţi şeful ITPF Oradea de la începutul acestui an, dar lucraţi în Inspectorat din 1999. S-a schimbat ceva în infracţionalitatea de frontieră?
- În mare parte, infracţiunile au rămas aceleaşi: migraţia ilegală, traficul cu produse alimentare, cu produse petroliere, trafic de droguri, evaziune fiscală etc. În privinţa migraţiei, ponderea creşte ori scade în funcţie de conflictele din zona afro-asiatică. În schimb, infracţionalitatea economică, de altfel în scădere, e legată de nivelul de trai al celor care trăiesc de-o parte şi de alta a graniţei.
- Câte maşini intră şi ies din ţară lunar prin Borş? Sunt mai multe sau mai puţine decât anii trecuţi?
- În primele 9 luni ale anului, prin Borş au tranzitat aproximativ 3,8 milioane de persoane, cu 1,3 milioane de mijloace de transport. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut există o creştere de 100.000 de persoane şi 45.000 de autovehicule. Cifrele fluctuează în funcţie de cum îşi găsesc românii locuri de muncă în străinătate şi de bugetele acestora pentru excursii.
Migranţi cu smartphone
- Descoperiţi aproape zilnic migranţi care încearcă să ajungă în Spaţiul Schengen. De unde provin cei mai mulţi?
- Ţările producătoare sunt de obicei Afganistan, Pakistan, Siria, Irak etc. Din cauza conflictelor militare şi nivelului de trai din ţările lor, încearcă să ajungă în special în vestul Europei, România fiind o ţară de tranzit. În iulie şi august am prins 119 migranţi, iar apoi doar în luna septembrie am avut 114.
- Cum reuşesc să ajungă până la frontiera României cu Ungaria?
- În ultima perioadă, tot mai mulţi vin pe mare, cu diferite ambarcaţiuni, sunt abandonaţi în apele teritoriale ale României şi suntem obligaţi să-i preluăm. După ce solicită azil, încearcă să treacă fraudulos frontiera, pe jos. Avem şi o categorie care intră legal în România, cu viză, şi apoi încearcă să iasă cu documente false sau cu documentele altor persoane.
- Care sunt metodele cel mai des folosite şi care sunt cele mai originale?
- În ultima perioadă, cei mai mulţi încearcă să treacă pe jos, căci este mai greu să facă rost de documente false, care costă. Mai nou, foarte mulţi utilizează smartphone-urile pe care au descărcat hărţi şi aşa pot merge fără să mai fie călăuziţi în mod direct. Cele mai originale metode sunt ascunderea în diferite locaşuri special amenajate la automarfare sau autoturisme, chiar şi sub acestea. De asemenea, la unele microbuze se creează un perete interior dublu, în spatele şoferului.
- Ce păţesc migranţii prinşi?
- Din păcate, chiar dacă îi prindem, cei mai mulţi se aleg până la urmă doar cu o amendă, fiindcă legislaţia permite asemenea pedepse. Ei rămân pe teritoriul României şi ne trezim că după un timp încearcă din nou să iasă din ţară.
- Cât mai câştigă în ziua de azi o călăuză?
- Am avut foarte puţine cazuri de călăuzire în ultima perioadă. Rolul călăuzelor este acum să le facă rost de hărţile de pe telefoane şi să le spună cum pot să treacă. Aşadar, călăuzele nu se mai expun. Pe vremuri se plăteau 300-500 euro. Sumele mari, mii de euro, se plătesc de exemplu pentru călăuzele din Siria, care-i ajută să tranziteze în Turcia, apoi în Bulgaria şi în România.
Infractori tot mai inventivi
- În ultima perioadă s-au descoperit cazuri de trafic de droguri şi de ţigări pe la graniţa cu Ungaria. Cât de amplu este fenomenul în zona noastră?
- Acest fenomen a cunoscut o scădere în ultimii ani. Contrabanda cu ţigări se desfăşoară sporadic şi în cantităţi mici. Anul trecut am descoperit circa 200 de baxuri de ţigări, iar anul acesta, până acum, am găsit 120-130 baxuri. E destul de puţin în comparaţie cu frontiera cu Ucraina, unde într-o singură noapte se descoperă şi 50 de baxuri. În ultima perioadă se aduce legal în ţară tutun. Şi droguri au fost descoperite în cantităţi destul de mici, îndeosebi haşiş şi canabis, pentru consum propriu.
- Există puncte vulnerabile pe raza de competenţă a ITPF Oradea din acest punct de vedere?
- Nu pot să spun că există zone vulnerabile, dar pot spune că infractorii sunt tot mai inventivi. De exemplu, anul trecut am descoperit la Salonta trei autovehicule special amenajate pentru transportul de ţigări, care aveau construite spaţii pentru acestea sub scaunele din faţă, precum şi în rezervor, unde încăpeau doar 5 litri de motorină.
- Recent, în urma unei anchete DIICOT, s-a descoperit că un TIR încărcat cu 200.000 de tablete ecstasy a reuşit să treacă la sfârşitul lunii august prin Borş. În acest caz, cine este responsabil? Cine face controalele, poliţiştii de la frontieră sau vameşii?
- De la intrarea în UE, din punctele de frontieră au dispărut vameşii. Acum ANAF se ocupă cu verificarea documentelor mărfurilor, iar noi avem obligaţia să controlăm documentele persoanelor care trec frontiera. Marfa în sine rămâne undeva suspendată, căci controlul ei nu este prevăzut expres în atribuţiile nimănui. Aşadar, facem verificarea mărfii doar când avem suspiciuni. Nu am putea controla toate cele 1.400 de automarfare care trec în 12 ore prin Borş.
- În această vară, agentul Gheorghe Cociuba a fost trimis în judecată pentru luare de mită - peste 130.000 lei - şi trafic de influenţă, fiind acuzat că şi-a influenţat colegii să-şi încalce atribuţiile de serviciu la controalele unor importuri. Cum comentaţi acest caz?
- Asemenea cazuri nu ne fac cinste. Deocamdată, agentul e suspendat din funcţie. Dacă va fi condamnat, chiar şi cu suspendare, va fi dat afară. Nu ştiu să fi existat presiuni asupra colegilor lui. Nu am informaţii să mai fie altcineva implicat în acel caz.
Banii la control!
- Ce măsuri aţi luat pentru a preveni asemenea infracţiuni? Cum sunt verificaţi poliţiştii de frontieră?
- Periodic se execută controale intermanageriale pentru prevenirea actelor de corupţie. Avem un compartiment de control, în subordinea directă a inspectorului-şef, care verifică ţinuta şi comportamentul poliţiştilor, sesizările îndreptate împotriva acestora sau, când comanda Inspectoratului dispune, inclusiv sumele de bani pe care le posedă cadrele Poliţiei de Frontieră asupra lor. De altfel, agenţii au obligaţia să noteze la fiecare intrare în serviciu ce sume de bani au asupra lor. După incidentul menţionat, se efectuează mai multe controale decât înainte.
- Orădenii se plâng că uneori în Borş se formează cozi imense, pe kilometri întregi. Cine e de vină, care e cauza?
- La autoturisme, cozile se formează de obicei în perioada sărbătorilor, însă cozi avem de obicei la automarfare. Acest lucru e cauzat şi de faptul că în ultimii ani aproape tot transportul de marfă s-a mutat pe şosea. Până în 2007, aveam trenuri care transportau automarfarele pe calea ferată. Acum, punctele de frontieră au rămas aceleaşi, dar numărul de automarfare a crescut. În plus, pe perioada verii, în weekend, pe teritoriul Ungariei, automarfarele nu au dreptul să circule. Aşadar, în dimineţile de luni se formau cozi imense.
- Care sunt criteriile după care sunt alese maşinile supuse controlului amănunţit la intrarea sau ieşirea în ţară?
- Persoanele sau autovehiculele sunt supuse controlului amănunţit în urma unor analize de risc. Mai exact, în funcţie de zona de unde vin persoanele, încotro se îndreaptă şi de comportamentul acestora.
- Ce se va întâmpla cu ITPF Oradea în momentul intrării României în Schengen şi, ca atare, va dispărea controlul la frontieră?
- O parte din personalul Inspectoratului va fi relocat la alte structuri ale MAI, iar o parte va rămâne la serviciile teritoriale Arad şi Bihor şi va efectua în continuare supravegherea frontierei, pe căile de comunicaţii, adică pe şosea. Mai multe detalii nu cunoaştem încă.
CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte
Claudiu Pop, prefectul judeţului Bihor: un prefect din generaţia tânără, aproape de bihoreni
Liviu Popa, şeful IPJ Bihor: un bun specialist, un om pe care te poţi baza
Nicolaie Iancu, adjunct ITPF Oradea: un bun coleg
Ovidiu Gherman, adjunct ITPF Oradea: un coleg de nădejde
.jpg "Orădenii de la CS Wolf au contribuit cu 13 medalii la performanţa României de la Europenele de Taekwon-do ITF")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.