URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 22 FEBRUARIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Foarte interesant comportamentul preşedintelui Consiliului Judeţean... Iese primarul Bolojan cu planurile de  dezvoltare a oraşului, hop vine şi domnul preşedinte Pásztor cu ideile proprii! Aşa am aflat că judeţul va investi într-un parc ştiinţific şi tehnologic, că va face un bloc ANL pentru angajaţi şi că visează la un campus pentru copiii cu nevoi speciale.
Zic şi eu
Adrian Cris
O nouă reuniune a Consiliului Judeţean a eşuat săptămâna trecută pentru că reprezentanţii PNL au lipsit, iar cei ai PSD-UDMR-ALDE n-au avut cvorum nici măcar s-o înceapă, necum să adopte hotărâri. Cauzele se cunosc: după ce astă-vară şeful PSD Bihor, Ioan Mang, şi-a expulzat fosta favorită din partid şi implicit din CJ, "majoritatea" a ajuns egala "minorităţii".
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Săptămâna trecută, în centrul Oradiei, chiar vizavi de monstruozitatea arhitectonică denumită Catedrala Ortodoxă „Învierea Domnului”, am surprins o scenă în trafic. În timp ce câteva zeci de mașini așteptau pe trei benzi să se facă verde la semaforul de la trecerea de pietoni, un șofer a aruncat pe geam ceva, cel mai probabil un pachet de țigări gol.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu proiectul de amenajare a Pieței Ferdinand?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În Monitorul Oficial nr. 1000 din 18 decembrie 2017 a fost publicată Decizia nr. 651/2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că pot face obiectul recursului în casaţie şi hotărârile pronunţate ca urmare a recunoaşterii învinuirii.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi).
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Despre bullying am auzit cu toţii. Când spui "bullying" te gândeşti de obicei la instituţia şcolii şi ce se întâmplă cu adolescenţii de pe holurile liceelor. Adevărul este că bullying-ul este prezent nu doar în şcoală, ci şi în alte medii, chiar şi în cele predominate de adulţi. Bullying-ul are loc şi la serviciu, în facultate, la sala de sport ori între vecini sau membrii familiei. Atâta vreme cât o persoană se foloseşte de superioritatea sa faţă de o altă persoană pentru a o domina, vorbim de bullying.
12 Februarie 2018, 11:01

Rugă pentru părinţi: Adoptat din Bihor, finlandezul Dacian îşi caută părinţii şi după 20 de ani (FOTO)

Rugă pentru părinţi: Adoptat din Bihor, finlandezul Dacian îşi caută părinţii şi după 20 de ani (FOTO) ZIUA INDEPENDENŢEI. Dacian a început o viaţă nouă, la 6 ani, într-o lume nouă. Crescut până atunci în Leagănul de Copii din strada Traian Lalescu, unde a suferit bătăi şi lipsuri, băiatul a fost adoptat de un cuplu finlandez şi apoi a ajuns pe o insulă din Marea Baltică. Era în 1998, pe 6 decembrie, Ziua Independenţei în Finlanda. "Mama mi-a spus că şi eu, şi Finlanda, ne sărbătorim în aceeaşi zi independenţa", zice tânărul
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dacă oamenii care i-au dat viaţă l-au alintat vreodată sau nu, Dacian habar nu are. Avea doar doi ani şi jumătate când a fost găsit în gara din Tinca de un angajat al CFR. Nici urmă de mama sau de tata...

Ajuns acum la 25 de ani, locuieşte pe o insulă din Marea Baltică alături de părinţii adoptivi, Eva şi Jim Sölgén, şi este pasionat de computere şi de fotografie. Deşi pare să nu ducă lipsă de nimic, are totuşi o dorinţă uriaşă neîmplinită: să-şi găsească părinţii biologici. Nu e furios pe ei, dar vrea să ştie "de ce?"...

Niciodată uitaţi 

Povestea lui Dacian Sölgén (foto) a ieşit la lumină la începutul acestei luni, când a fost mărturisită pe o pagină de Facebook specială, "The never forgotten Romanian children / Copiii niciodată uitaţi ai României". Deschisă de o româncă stabilită în Irlanda, pagina găzduieşte poveştile copiilor adoptaţi în străinătate, care la maturitate îşi caută rădăcinile. Cu ajutorul ei, peste 300 de români adoptaţi în anii ’90, după ieşirea din comunism, au reuşit să-şi găsească familiile naturale.

Dacian a aflat recent despre pagină şi n-a ezitat să se confeseze. Are 25 de ani şi locuieşte în Mariehamn, capitala insulei Åland, din Marea Baltică, teritoriu finlandez. Se "trage" însă din Bihor. În 1994, pe când avea 2 ani, fusese găsit în gara din comuna Tinca, fără acte, fără însoţitori, fără părinţi. "Au vrut să mă părăsească sau m-au pierdut", zice Dacian, care bănuieşte că până şi prenumele i-a fost dat la orfelinat, nu de părinţi. Familia care l-a adoptat a aflat, probabil de la angajaţii Leagănului, că ar fi fost găsit de un muncitor feroviar, un anume Teodor Maskas.

"Leagăn" de groază 

Fără părinţi care să-l caute, băiatul a ajuns la Leagănul pentru Copii din Oradea, de pe Traian Lalescu nr. 3, denumit mai târziu Centrul de Plasament nr. 1 Oradea. Pe atunci, orfelinatul era al Ministerului Sănătăţii şi găzduia sute de copii abandonaţi, şi din cei sănătoşi, şi cu dizabilităţi.

Despre părinţii biologici Dacian nu are nicio frântură de amintire, dar din "Leagăn" a rămas cu destule, toate urâte. Micuţii aveau pepeni la discreţie de la pieţarii din Rogerius, însă, "în compensaţie", mâncau şi destulă bătaie de la îngrijitori.

"În fiecare zi eram bătuţi cu băţul. Au început să ne sorteze în stânga şi în dreapta. Cei care erau în dreapta primeau mâncare, cei care erau în stânga erau pedepsiţi să se uite cum primesc mâncare ceilalţi", povesteşte tânărul. Copiii erau bătuţi chiar şi cu cabluri. "În altă zi ne-au izbit de pereţi şi ne-au aruncat în tomberoane şi ne-au ameninţat că lasă maşina de gunoi să ne ia. Poate era mai bine să fi venit maşina de gunoi să ne ia...".

De faţadă 

Urmele bătăilor nu se vedeau. Într-o zi, chiar el a fost pus să pozeze, aşezat pe un imens tigru de pluş în curtea Leagănului, probabil pentru a fi introdus în procesul de adopţie. "Poza a fost făcută între 1995 şi 1997, trebuia să pară că mă distrez", spune Dacian, căruia totuşi i se vedea supărarea în priviri.

Tânărul îşi aminteşte că într-un an a venit Moş Crăciun în vizită, dar şi cameramanul unei televiziuni. "Desigur, cât a fost acolo cameramanul, angajatele s-au purtat frumos. Apoi au început imediat să ne ia jucăriile şi dulciurile, cred că le-au dus copiilor lor", povesteşte Dacian.

Din orfelinat, îşi aminteşte şi câteva nume de îngrijitoare, "femei rele" - Morica, Viorica, Alina, dar şi ale unor prieteni - Marcello, Norbert, Sergiu, Mario. "Era un copil căruia nu-i plăcea de nimeni. A devenit foarte încăpăţânat. Îl înţeleg. Văzuse lucruri pe care nu ar trebui să le vadă niciun copil", spune Dacian despre cel din urmă.

"Părinţii noi"

Coşmarul său s-a încheiat în iarna lui 1998. Pe 27 noiembrie au venit să-l ia doi tineri finlandezi dornici să adopte un copil, Eva şi Jim Sölgén. Ajunseseră în România printr-o fundaţie numită Interpedia, care facilita adopţii internaţionale.

"A venit medicul după mine şi m-a dus într-o cameră să mă îmbrace. Mi-a spus că voi locui într-o casă nouă. Eram fericit. Mai erau şi alţi copii pe care urmau să-i ia străinii sau părinţii noi, cum le ziceam noi", îşi aminteşte Dacian, care acum nu mai ştie limba română, fiindcă n-a vorbit-o de atâţia ani.

După întâlnirea cu părinţii cei noi, băiatul a călătorit cu aceştia şi cu reprezentanţii fundaţiei până în Sălaj, la Cehu Silvaniei, unde a rămas timp de 10 zile, probabil "de acomodare". De acolo s-au dus la Budapesta, de unde urmau să ia avionul spre Finlanda. "Am simţit că sunt dus într-o lume nouă, şi aşa şi era", spune tânărul.

O nouă şansă

În Finlanda, a fost întâmpinat de noii verişori şi, apoi, dus la noua sa casă. "Prima mea amintire este că totul era atât de calm şi paşnic... Aveam o casă nouă şi părinţi iubitori care mă îngrijeau. Dumnezeu îmi dăduse o nouă şansă", zice Dacian.

Tânărul nu ştie dacă aparţine sau nu etniei rome, ci doar că e român. La şcoală, în ţara adoptivă, unii colegi îl mai necăjeau din cauza asta. "Probabil nu-şi dădeau seama că e greşit. Oricum, a fost doar o perioadă", se consolează el.

Între timp, Dacian a absolvit studii informatice şi de comunicare. "Principalele mele pasiuni sunt informatica, dezvoltarea de jocuri, muzica, fotografia şi fotografia de tip 360 grade". De altfel, de un an, a devenit colaborator al companiei Google, primind titulatura de "trusted photographer". "Fotografiez restaurante sau locuri turistice şi alte lucruri de genul ăsta care se folosesc pentru Google Maps", explică el.

Doar o dată

În România a mai venit o singură dată, în 2007, când a fost în Bucureşti, la Braşov şi la Marea Neagră. În Bihor nu, dar ar face-o negreşit dacă şi-ar găsi părinţii. De când povestea lui a devenit cunoscută şi în România, i s-a recomandat să înainteze o cerere Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, aşa încât să capete acces la dosarul său de adopţie. Formalităţile, însă, sunt de durată.

"Adopţia a fost stabilită de o instanţă, aşa că tot o instanţă trebuie să permită accesul la dosar. Aşa spune legislaţia", explică şeful Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, Călin Puia. Probabilitatea ca tânărul să afle din hârtii informaţii esenţiale sunt însă mici, tocmai pentru că a fost găsit într-o gară, iar la orfelinat nu l-a căutat vreo rudă.

Tinca e tăcută

Anunţul lui Dacian că îşi caută părinţii biologici a fost răspândit pe internet de peste 2.000 de persoane, dar deocamdată fără rezultat. Localnicii din Tinca au auzit despre asta, însă şi de acolo întârzie să apară vreo "pistă", oricât de modestă. "Am vorbit cu oamenii, inclusiv cu liderul comunităţii romilor, nu se ştie nimic", spune primarul comunei, Teodor Coste.

BIHOREANUL a aflat că omul care l-ar fi găsit pe Dacian, Teodor Maskas, încă mai trăieşte, dar, ajuns la 80 de ani, nu-şi aminteşte mare lucru. De altfel, nu este exclus ca băiatul să nici nu fi fost născut acolo, ci în altă localitate, poate chiar în alt judeţ.

Cu toate astea, oriunde i-ar fi părinţii, Dacian speră în continuare să-i găsească. Şi nu pentru a-i certa. "Dorinţa mea e să ştiu ce s-a întâmplat. M-au pierdut? M-au abandonat? De ce?", zice el, adăugând că vrea să le arate că trăieşte şi-i sănătos. Să afle, dacă s-au întrebat vreodată...


LOCUL ORFANILOR
Casa de copii nu e acasă

Înfiinţat în 1903, Leagănul pentru copii din strada Traian Lalescu a funcţionat până în 2004 ca centru de plasament pentru copii cu vârsta de până la 16 ani părăsiţi fie la naştere, fie ulterior. Între 1994 şi 1998, cât a stat Dacian acolo, aşezământul găzduia, în medie, 550 de copii. În 1998, anul în care Dacian a fost înfiat de cuplul finlandez, numărul adopţiilor din Oradea a crescut de la 19 la 46. Din acestea, 14 adopţii au fost naţionale, de către cetăţeni români, şi 32 internaţionale, de către străini.

Chiar şi după reformarea sistemului de protecţie a minorilor în România post-comunistă, tratamentele abuzive au fost perpetuate, însă la scară redusă. În 2013 a ieşit la iveală faptul că în Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale, care funcţiona în fosta clădire a Leagănului, au fost săvârşite abuzuri grave, se consumau droguri, aveau loc bătăi şi chiar violuri, toate fiind sesizate de un ONG, Centrul de Resurse Juridice, şi confirmate de un control al Consiliului Judeţean Bihor, în subordinea căruia funcţionează aşezământul.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Pe-aici nu se trece! Reportaj la Uzinele de apă, zona cu cel mai strict regim de pază din Bihor (FOTO)
  • Incendiu pe strada Republicii: Un orădean a murit intoxicat cu fum (FOTO)
  • Boicotul continuă: Şi şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean de luni a eşuat fiindcă PNL-iştii nu s-au prezentat (FOTO)
  • Ne enervează: Lucrările făcute de mântuială pe strada Feleacului (FOTO)
  • D’ale porcului: 25 de echipe din Bihor şi de dincolo de graniţă se întrec la preparat cârnaţi, caltaboşi, toroş şi jumări (FOTO/VIDEO)
  • Campionatul câinilor isteţi: Cupa Braveheart Oradinum, cel mai mare concurs de mondioring din ţară, în şanţul Cetăţii (FOTO/VIDEO)
  • Percheziţii ale poliţiştilor antifraudă: Peste 400 de haine şi încălţăminte contrafăcute, ridicate din casa unui tânăr orădean (FOTO)
  • Premieră: Adunarea Generală a AJF Bihor l-a avut invitat special pe președintele Federației Române de Fotbal (FOTO)
  • Cel mai longeviv poloist român, Fejer Ivan, în mijlocul elevilor Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” (FOTO)
  • Oazele termale: Cum au ajuns Băile Felix și Băile 1 Mai locul de tratament și relaxare preferat al românilor (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON