Avere din durere: Şefii Fundaţiei Copiii Dragostei împart cu neamurile şi prietenii fondurile publice pentru îngrijirea orfanilor

Un nou scandal zgâlţâie Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. După ce BIHOREANUL a dezvăluit bătăile administrate adolescenţilor din Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale Oradea şi a relatat cum s-a ales cu dosare penale şeful Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională de la Cadea, pentru furt de combustibili şi sex cu o minoră, de data asta în vizor a ajuns o unitate pe care DGASPC o "privatizase" pentru a face economii şi a obţine servicii sociale mai bune.

Nici vorbă, însă, de asemenea rezultate la Centrul de Plasament pentru Copii cu Dizabilităţi din Popeşti, transferat în 2012 Fundaţiei Copiii Dragostei din Aleşd! Banii daţi de Direcţie - acuză foşti şi actuali salariaţi - sunt la fel de mulţi, dar îi îndeasă în propriile buzunare noii şefi şi protectorii acestora, plătiţi gras pentru servicii fictive.

Economii pe invers

"S-a umplut paharul!", spun foştii şi actualii salariaţi ai Centrului de Plasament din Popeşti care au reclamat abuzurile şefei unităţii, Lavinia Ştef. Anul trecut, oamenii au depus mai multe plângeri la DGASPC, ignorate sau soluţionate, după controale binevoitoare, cu concluzia că reclamaţiile nu se confirmă, astfel că luna trecută s-au adresat Consiliului Judeţean, înşirând o lungă serie de ilegalităţi, unele de ordin financiar, iar altele privind relele tratamente aplicate minorilor.

Prima neregulă, zic oamenii, e că licitaţia pentru externalizare s-ar fi făcut cu dedicaţie, la întocmirea caietului contribuind fostul şef al DGASPC Ioan Groza, care - deşi acum este funcţionar la CJ - e angajat şi la Fundaţie, la fel ca soţia sa, Alina Groza, pusă pe statele de plată ale ONG-ului deşi este şi salariată a Direcţiei.

"Înainte de externalizare, pe lângă norma de hrană de 8,5 lei pe zi, DGASPC aloca 1.550 lei pe lună pentru fiecare copil. Acum alocaţia este de 1.700 lei pe lună", spune fosta şefă a Centrului, Mirela Silcău, "retrogradată" pe post de contabilă.

Concedieri "din burtă"

Nemulţumirea angajaţilor a izbucnit în octombrie 2013, când şefa Centrului i-a pus la o "verificare a cunoştinţelor". A fost un pretext pentru a concedia o parte dintre ei, după ce alţi 13 fuseseră deja presaţi să plece "de bunăvoie". "Examenul" a fost susţinut în faţa lui Ioan Groza, ca "jurist voluntar" al Fundaţiei, şi a soţiei acestuia, pusă "manager de proiect", dar fără a fi stabiliţi indicatori de performanţă şi criterii de evaluare.

"Am întrebat-o pe Lavinia Ştef dacă vrea să dea afară oameni şi a spus că nu. Abia în dimineaţa examenului ne-a zis că 9 angajaţi trebuie să plece, că nu sunt bani de salarii pentru toţi", spune fosta educatoare Angela Rosic. "Nimeni nu ne-a zis că testul va fi pentru concedieri", întăreşte fosta îngrijitoare Cornelia Jarca, precizând că 8 indezirabili au fost daţi afară pentru că au primit note sub 5. Rezultatul? Deşi nici înaintea externalizării unitatea nu avea personal conform normativelor (un angajat la un copil), la 59 de copii în Centru au rămas 13 salariaţi (doar 5 educatori), astfel că minorii nici măcar nu au mai fost supravegheaţi "ca la carte".

Mai mult, transferaţi la Fundaţie, angajaţii nu au beneficiat de "reîntregirea salariilor", tăiate cu 25% pe vremea guvernării Boc, când fuseseră bugetari. Cel mai grav, însă, e că deşi DGASPC vira alocaţiile pentru Centru în contul Fundaţiei, şefa unităţii nu a plătit contribuţiile pentru şomaj şi pensii. Când oamenii au fost puşi pe liber, "a aranjat cu un inspector AJOFM ca în carnetele de şomaj să ne fie trecuţi alţi angajatori, din care unii nici nu mai există", acuză Angela Rosic. Aceasta a figurat în acte ca disponibilizată de la Cooperativa de Consum din Popeşti, Angela Bozga de la Cooperativa din Tăuteu, îngrijitorii Anton Udvari şi Florian Druţă de la Exploatarea Minieră Voivozi etc.

Privaţi "obezi"

În schimb, reprezentanta Fundaţiei Copiii Dragostei şi-a fixat sieşi şi soţului salarii grase, punându-şi pe statele de plată ale Centrului şi părinţii, protectorii şi prietenele. "Lavinia Ştef şi-a pus salariu 5.229 lei de lei, la fel şi pentru soţul ei, Alex, care este şi administrator, şi magaziner. Tatăl ei, Ştef Vasile, şi mama sa, Ştef Ghezela, care locuiesc în Aleşd şi vin la Popeşti doar în vizită, sunt plătiţi cu 6.085 lei, respectiv 5.874 lei", spune contabila Silcău.

"Managerul de proiect" Alina Groza e plătită cu 2.984 lei, chiar dacă e în conflict de interese, fiind angajată a DGASPC şi lucrând la modulul Casa Noastră din Oradea (după ce acum doi ani fusese schimbată de la şefia unui centru de plasament pentru furt de alimente). Oamenii spun că generozitatea Laviniei Ştef faţă de aceasta şi faţă de soţul ei, Ioan Groza, se explică şi prin faptul că aceştia i-au devenit naşi de cununie. Tot naşă de cununie îi este şi o absolventă de Sociologie, Mihaela Beiuşan, pe care a angajat-o cu 1.869 lei, iar pe o altă prietenă, Gabriela Kalman, pusă "responsabil resurse umane", o plăteşte cu 3.133 lei.

În plus, pentru că locuiesc în Centru, Lavinia şi Alex Ştef îşi decontează şi cheltuielile de întreţinere şi de hrană, deplasările şi facturile telefonice, spune Angela Crijan.

Fenomenul Popeşti

Foştii angajaţi afirmă că vara trecută Lavinia şi Alex Ştef i-au dus pe copii "în tabără" la cabana unui prieten din Aştileu, primind pentru aceasta de la DGASPC 20.000 lei. Copiii au fost puşi însă să doarmă pe saltele întinse pe duşumea, iar cabana nu avea baie, apă şi curent electric. "Tuturor li s-au luat mobilele, să nu facă poze. Când unul din tineri, Truskai Attila, a fost descoperit cu un telefon ascuns, a fost bătut şi scuipat", se arată în plângerea depusă la CJ. "Am vrut să plec din tabără, dar Alex Ştef a venit după mine cu doi copii mai mari, Hendre Costel şi Mada Tomas, care m-au ţinut de mâini, iar el m-a lovit. Când am ajuns înapoi în tabără, Lavinia m-a scuipat pe obraji, de faţă cu toţi", a confirmat Truskai pentru BIHOREANUL.

Oamenii spun că bătăile fac parte din arsenalul pedagogic obişnuit al celor doi. "Un băiat, Macsai Iosif, a fost bătut de Alex Ştef aşa tare că avea urme pe faţă. Lavinia l-a dus în cameră, i-a pus comprese pe faţă şi l-a dat cu fond de ten, să nu se vadă", spune Crijan. "Anul trecut, Lavinia nu îşi găsea ochelarii de soare Prada şi, bănuind că i-a furat o fată, Covaci Maria, a bătut-o de se auzea la mine în birou. La un moment dat, fata n-a mai suportat şi a zis că i-a vândut. După câteva zile, Lavinia i-a găsit într-o poşetă", afirmă Mirela Silcău. "În ultimul timp, Lavinia şi Alex nu se mai implică personal în bătăi, ci îi pun pe Hendre şi pe Mada să-i bată pe ceilalţi copii", zic foştii angajaţi, care cer conducerii CJ Bihor să înceapă o anchetă "până când nu este prea târziu".

O să le fac plângere!

Şefa Centrului recunoaşte că şi-a angajat părinţii şi prietenii pe mii de lei, dar susţine că nu a comis niciun abuz, fiindcă are acest drept, iar "la alte centre externalizate şefii îşi pun salarii şi de 10.000 de lei". Cei care au reclamat-o, spune ea, vor doar "să-mi terfelească imaginea, se răzbună că nu-i mai las să fure". "Au fost montaţi de fosta şefă, Mirela Silcău. Dar ea vorbeşte, că şi-a dus saltele şi mobilier donate de străini la casa de vacanţă din Pădurea Neagră? Toţi ştiu că pe vremea ei carnea furată de la copii se vindea la magazin în Derna!", zice Lavinia Ştef.

Negând că i-ar fi maltratat vreodată pe copii, şefa promite plângeri la Parchet "pentru toate calomniile", convinsă că "dreptatea va ieşi la lumină". "Să ne pună pe toţi la detectorul de minciuni şi să vedem cine spune adevărul! Eu nu mă las, chiar de-ar fi să-mi mai facă o sută de reclamaţii".

Până una-alta, conducerea DGASPC a deschis o anchetă în acest caz, urmând să ia, cum spune purtătorul de cuvânt Ştefan Goţia, "măsuri legale, dacă se vor confirma nereguli". Numai să nu cerceteze ca până acum, când n-a găsit nicio problemă!

Externalizarea centrelor DGASPC a fost susţinută de fostul preşedinte al CJ, Radu Ţîrle, care considera inadmisibil ca pentru un asistat social sistemul să cheltuie în medie 3.000 de lei lunar, dar şi de şefii Direcţiei, Szarka Arpad şi Călin Puia. Cu 1.400 salariaţi la 2.900 copii şi bătrâni îngrijiţi în 32 centre, cămine şi locuinţe protejate, DGASPC cheltuia anual 68 milioane lei de la CJ, plus tot atât de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Până acum au fost externalizate, pe trei ani, 13 aşezăminte, dar alocaţiile bugetare nu au scăzut, iar DGASPC nu a prezentat niciun raport care să demonstreze creşterea calităţii serviciilor. De altfel, Adrian Marcu, liderul sindicatului Pro As al asistenţilor sociali, susţine că externalizarea este doar o modalitate de a prădui, cu aparenţe legale, fondurile publice: "Prin externalizare, banii publici pot fi sifonaţi mai uşor, deoarece fundaţiile, nefiind instituţii publice, nu pot fi controlate de Curtea de Conturi. Externalizarea este o înşelătorie!".