Oradea, neagră de fum: A fost poluare sau nu?

Acum două weekend-uri, locuitorii din vestul Oradiei au ieşit din case şi au rămas cu gurile căscate. Zăpada pe care în ziua precedentă o văzuseră albă se înnegrise peste noapte. Stratul de cenuşă depus pe omăt i-a alarmat pe oameni, convinşi că se confruntă cu o poluare de zile mari.

Situaţia s-a dovedit însă de-a dreptul gri, atât la propriu, cât şi la figurat, pentru că explicaţiile autorităţilor competente în domeniu au fost complet neaşteptate. Deşi orădenilor li s-a părut un adevărat dezastru, specialiştii susţin că nivelul noxelor şi al pulberilor n-a fost cu mult mai mare decât cel obişnuit. Şi nici nu s-ar putea vorbi despre o poluare...

Fără motiv

Pe 5 februarie, orădenii din Rogerius şi Episcopia au sesizat autorităţile, speriaţi de înnegrirea bruscă a zăpezii aşternute cu câteva zile înainte. Iniţial, specialiştii de mediu nu au ştiut ce să răspundă. Asta pentru că, în ciuda imaginii evidente, datele transmise de staţiile de monitorizare a atmosferei pe care le deţine Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) nu indicau niciun motiv de alarmare. În acelaşi timp, directorul Electrocentrale Oradea, Dragoş Gligor, asigura că la CET n-a avut loc nicio avarie.

Specialiştii de la APM au analizat cu atenţie indicatorii staţiei de pe Bulevardul Dacia şi ai celei din Episcopia, urmărind nivelul celui mai semnificativ agent poluant, dioxidul de sulf, rezultat din activităţile industriale şi din arderea cărbunilor sau a petrolului. La staţia Dacia s-a observat o creştere a concentraţiilor de dioxid de sulf din 1 februarie. "Valorile au fost cuprinse între 2 şi 157 micrograme pe metru cub de aer, concentraţia maximă fiind atinsă în noaptea de 2 februarie, la ora 4.00. Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane este de 350 micrograme/mc, iar pragul de alertă este de 500 de micrograme/mc", explică Adriana Calapod (foto), şefa serviciului Monitoring din cadrul APM Bihor.

Aproape, dar nu la limită

La staţia din Episcopia, zonă industrială dar şi rezidenţială, era de aşteptat ca nivelul dioxidului de sulf din aer să fie mai mare. Indicatorii din acest cartier au crescut, în aceeaşi perioadă ca în restul oraşului, încadrându-se între 66 şi 329 micrograme/mc.

Valoarea maximă, înregistrată în noaptea de 2 februarie la ora 12, a fost apropiată de limita admisă, dar totuşi departe de cea de alertă. "Toate valorile au crescut pe timp de noapte. E normal, pentru că atunci e mai frig, oamenii au nevoie de căldură, pun mai mult pe foc", explică Adriana Calapod. Din data de 4 februarie, valorile de la ambele staţii au început să scadă, rămânând între 30 şi 40 micrograme/mc.

Specialiştii susţin că, deşi valorile dioxidului de sulf din Episcopia s-au apropiat de limita maximă legală, nu a existat totuşi un pericol pentru populaţie. "Limitele legilor româneşti, care sunt transpuneri ale directivelor europene, sunt fixate tocmai pentru protecţia sănătăţii umane", spune Calapod.

Se întâmplă frecvent

Cum indicatorii de poluare erau normali, abia după discuţia cu meteorologii s-a aflat ce anume a înnegrit zăpada. În primele zile ale lunii februarie, peste Oradea s-a lăsat o ceaţă deasă, cu vizibilitate sub un kilometru. Când ceaţa s-a ridicat, a urmat un alt fenomen meteo, denumit aer ceţos, adică ceaţă cu vizibilitate ceva mai mare.

"Din ce am discutat cu specialişti în meteorologie, am înţeles că ceaţa a acţionat asupra oraşului ca un capac pe o oală. Astfel, pulberile care în mod normal se dispersează nu au avut cum să se ridice, deci s-au depus pe sol", arată Calapod. Practic, peste oraş nu au fost cantităţi de dioxid de sulf, praf şi cenuşă mai mari decât în alte perioade, doar că acestea nu s-au împrăştiat în atmosferă. Meteorologii susţin că astfel de fenomene se mai întâmplă, însă au fost vizibile de data aceasta pentru simplul motiv că oraşul era acoperit de zăpadă, ceea ce a subliniat contrastul.

Urmează modernizarea CET-ului

Deşi s-a dovedit că CET-ul nu poartă vina, nimeni nu contestă că Electrocentrale Oradea e un poluator major al oraşului. E de înţeles de ce: instalaţiile folosesc cărbune şi păcură, şi au o vechime de peste 40 de ani.

Acest lucru se va schimba, însă, pentru că Electrocentrale a pregătit un proiect pentru o finanţare europeană de aproape 70 milioane de euro, pentru realizarea unei turbini care să folosească drept combustibil gazul, mai puţin poluant decât cărbunele şi păcura.

"Noul sistem va corespunde mai bine normelor de protecţia mediului. Pulberile şi dioxidul de sulf se vor reduce aproape total, iar dioxidul de carbon cu circa 50%", explică directorul tehnic al Electrocentrale, Francisc Daniel. Potrivit proiectului, instalaţia ar trebui să devină funcţională din trimestrul trei al anului 2012. Abia de atunci se va putea spune că aerul respirat de orădeni e mai curat...