Un torţionar bihorean, deconspirat: Florian Cormoş este acuzat de moartea a 115 oameni

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a deconspirat marţi un nou torţionar comunist, din cauza căruia au murit cel puţin 115 deţinuţi politici.

Este vorba despre Florian Cormoş, un bihorean în vârstă de 87 de ani, acuzat de crime împotriva umanităţii, deoarece prin ordinele sale ar fi provocat moartea a 115 persoane în perioada (decembrie 1952 - aprilie 1953) în care a condus lagărul numit "Colonia de Muncă Cernavodă-Columbia".

Patru luni: 115 morţi

În cazul lui Florian Cormoş, cel de-al patrulea torţionar comunist deconspirat, IICCMER cere acum Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale.

Potrivit portalului www.nasul.tv, Florian Cormoş s-a născut pe 8 martie 1927 în localitatea bihoreană Şişterea. La 14 ani a ajuns în Ungaria, fiind eliberat în 1945 de armata română, care l-a adus în ţară.

Cormoş a terminat, la 22 de ani, "Şcoala de educatori" a Ministerului de Interne. Apoi, acesta a fost încadrat la Direcţia Generală a Penitenciarelor, iar din 1950 până în 1954 a ocupat funcţii de conducere şi execuţie în cadrul lagărelor de muncă de la şantierul Canalului Dunăre - Marea Neagră.

Pentru că numărul deceselor sub comanda acestuia era extrem de mare, Ministerul de Interne de la acea vreme s-a autosesizat şi l-a anchetat, iar justiţia l-a condamnat la moarte, scrie aceeaşi sursă. Ulterior, pedeapsa a fost transformată în muncă silnică pe viaţă, dar după patru ani de închisoare a fost eliberat datorită unei amnistii date de acelaşi regim.

Bătuţi şi electrocutaţi

"Din consemnările acelei perioade reiese faptul că regimul impus de Cormoş depăşea ca duritate limitele descrise de regulamentul de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităţilor de Muncă. Bătăile până la spitalizarea sau decesul deţinutului, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămaşă şi lenjerie, obligarea inapţilor să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, fără hrană, munca pe şantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară (D3403 f 3) au condus la o rată a mortalităţii de 30 de decese lunar precum şi la creşterea numărului de inapţi de muncă la 400, din 2500″, se precizează în denunţul depus de IICCMER la Parchet.

Potrivit digi24.ro, Florian Cormoş scotea din celule deţinuţii şi, cu un sadism ieşit din comun, le ordona gardienilor să-i bată până nu se mai puteau ridica, să îi dezbrace şi să îi tăvălească prin mărăcini, să îi electrocuteze sau să pună caii să le zdrobească oasele sub greutatea copitelor.

"Eram nişte executanţi"

Florian Cormoş locuieşte acum în Oradea, unde are un apartament de trei camere pe care îl împarte cu fiica lui. La 87 de ani, bărbatul suferă de mai multe afecţiuni cardiace şi stă mai mult la pat. Are o pensie de 1.400 de lei, din care aproape toţi banii îi cheltuie pe medicamente.

Într-un interviu acordat în 2007 pentru Evenimentul zilei, căpitanul în rezervă Florian Cormoş spunea: "Noi eram nişte executanţi, nişte nenorociţi de oameni care trebuia să stăm acolo, lângă deţinuţi. (...) S-a primit ordin ca deţinuţii cu pedepse mici, sub cinci ani, să vină la Cernavodă. Ăştia erau cei mai istoviţi şi a dat dizenteria printre ei, iarna, că într-o lună am avut peste 20 de decedaţi. Eu am raportat situaţia şi cărui fapt se datora", spunea Cormoş.

Acesta nega atrocităţile de care a fost acuzat de-a lungul timpului: "Bolnavii nu mai încăpeau la infirmerie. Se spune că deţinuţii erau omorâţi, îngropaţi cu excavatoarele. Baliverne", mai spunea fostul şef al lagărului de la Cernavodă.

Cormoş este cel de-al patrulea torţionar comunist deconspirat din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

Florian Cormoş are studii elementare, iar calificarea este de plugar. A fost racolat de Securitate, ridicat în rang de comandant şi pus să conducă lagărul pe care, brusc, l-a transformat în locul cu cea mai ridicată mortalitate printre deţinuţi. În cele patru luni în care a condus penitenciarul, Florian Cormoş a instaurat un regim de tortură şi teroare.