Îşi aleg senatorii: Peste 900 de universitari orădeni, aşteptaţi la vot

Cercetătorii şi cadrele didactice titulare din cadrul Universităţii din Oradea sunt aşteptaţi miercuri la vot, la primul tur de scrutin pentru alegerea cadrelor didactice membre ale Senatului universitar.

"Sunt 910 persoane cu drept de vot, iar pentru ca scrutinul să fie validat trebuie să se prezinte jumătate plus unu, adică 456 de persoane", a declarat, marţi, pentru BIHOREANUL preşedintele Biroului Electoral Universitar, Ştefan Herchi.

Alegerile se vor ţine între orele 10 şi 17 la Biblioteca Universităţii, nu în sala de jocuri sportive, ca până acum, deoarece aici sunt probleme tehnice cu instalaţia de încălzire. Dacă nu va fi cvorum, al doilea tur de scrutin va avea loc pe 1 februarie.

Pentru cele 57 de locuri din Senat, s-au depus 111 candidaturi. Cea mai mare concurenţă este la facultăţile de Ştiinţe Socio-Umane, unde pentru 4 locuri în Senat sunt 9 candidaţi, şi de Protecţia Mediului, unde vor concura 11 candidaţi pentru 5 locuri.

Cine vrea în Senat?

Printre universitarii care vor un loc în Senat se numără şi actuala conducere a Senatului, preşedintele Sorin Curilă şi cancelarul general Vasile-Aurel Căuş, dar şi universitari care în prezent au funcţii de conducere şi, conform reglementărilor din Carta universitară, dacă vor câştiga un mandat de senator, vor intra în incompatibilitate şi vor trebui să renunţe fie la calitatea de senator, fie la cea de şef. Astfel, intră în cursă pentru un loc în Senat prorectorul Marcela Prada, decanul Facultăţii de Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, Aurora Mancia, şi prodecanul de la Ştiinţe Economice, Simona Bodog.

Printre candidaţi se mai regăsesc managerul Spitalului Clinic Judeţean Oradea, dr. Gheorghe Carp, doctorii Carmen Pantiş şi Ovidiu Burtă, fostul director administrativ al Universităţii, Ioan Mircea Gordan, şi şeful Comisiei universitare de Etică, Cornel Nicu Sabău.

Program de senator

De asemenea, vrea un mandat de senator fostul prorector Sorin Şipoş, singurul candidat care şi-a şi făcut public programul de candidatură, intitulat "Contează pe excelenţă. Contează pe integritate". Şipoş dezvăluie aici şi motivaţia candidaturii lui: "Apreciez că experienţa academică şi administrativă acumulată poate şi trebuie să fie pusă în slujba universităţii care mi-a oferit şansa unei cariere". Dacă va ajunge membru al Senatului, Şipoş îşi propune să informeze în permanenţă comunitatea universitară cu privire la hotărârile acestui for, să îi trateze pe studenţi ca pe nişte parteneri, să sprijine recunoaşterea creativităţii şi a inovării în mediul academic şi să promoveze ideea meritului personal şi a muncii de cercetare.

Totodată, Şipoş garantează că, dacă va fi senator, va acţiona pentru transformarea spaţiului universitar orădean într-un mediu al onestităţii intelectuale şi al transparenţei decizionale, va căuta parteneri puternici şi îşi va pune activitatea în slujba creşterii gradului de vizibilitate a Universităţii.

#DemocraţieÎnUO

Miercuri sunt aşteptaţi să voteze şi studenţii orădeni, care trebuie să-şi aleagă şi ei reprezentanţii în Senatul universitar. Scrutinul lor se va desfăşura în paralel cu cel al dascălilor, adică între aceleaşi ore şi tot la Bibliotecă, însă cu buletine de vot diferite. Astfel, dascălii şi cercetătorii nu vor putea să voteze studenţi, iar nici studenţii nu vor putea să aleagă reprezentanţii cadrelor didactice.

Un grup de 12 studenţi orădeni, toţi candidaţi pentru un loc în Senatul Universităţii din Oradea, s-au coalizat şi au lansat un program comun. Tinerii susţin că sunt determinaţi să aducă un suflu nou activităţii din forul suprem al universităţii şi consideră că interesele studenţilor nu sunt reprezentate în mod legitim şi cred că pot aduce modificări semnificative. Majoritatea dintre candidaţii propuşi au un background în asociaţiile studenţeşti, fiind cei care au organizat mare parte din proiectele desfăşurate în cadrul Universităţii din Oradea, de către ONG-urile de profil.

Cu un program intitulat "#Democraţie în UO!", tinerii etalează 10 revendicări: consultarea permanentă a studenţilor în luarea tuturor deciziilor, informare publică despre deciziile luate la nivelul Senatului şi a Consiliului de Administraţie prin toate căile de comunicare, în special, pe cele online, transparenţă în distribuirea locurilor în cămine şi eficientizarea acestui demers printr-un sistem informatizat, dar şi creşterea numărului de burse şi creşterea ponderii de burse sociale de la 20% la 30% din totalul burselor.