.jpg)
Românii sunt oamenii extremelor. Alegerile locale din 5 iunie vor face, în premieră, trecerea de la campaniile electorale spectaculoase în stil american, cu afişe cât blocul şi pomeni în ceasuri, şepci şi brichete, la stilul spartan, în care candidaţii vor bate ca apostolii pe la uşile alegătorilor.
"Este o chestiune corectă. Cum nu se vor mai putea da găleţi şi spectacole electorale, candidaţii vor fi nevoiţi să se bată în proiecte", e de părere secretarul Consiliului Local, Ionel Vila.
Campanie cu amortizor
Gata cu mita electorală! Legea 115/2015, ce reglementează desfăşurarea alegerilor locale de anul acesta, interzice utilizarea în campanie a oricăror obiecte electorale. Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase pentru a determina un alegător să voteze sau să nu voteze se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Programate pe 5 iunie între orele 7.00-21.00, într-un singur tur de scrutin, alegerile vor fi cele mai discrete de până acum. Legea interzice aproape complet publicitatea, de la clipurile vizuale sau audio pe mijloacele de transport în comun şi de la panourile de pe marginea drumurilor până la spectacolele electorale şi focurile de artificii.
Afişele candidaţilor şi partidelor vor avea dimensiuni standard de 500 x 350 mm, puţin mai mari decât o coală A3, şi se vor pune doar câte unul în locurile special amenajate. "Se presupune că un candidat este deja suficient de cunoscut ca să nu mai fie nevoie să îşi facă atâta reclamă", crede Ionel Vila (foto).
Ochii pe bani!
Mai mult, pentru a evita mituirea electoratului, legea interzice donaţiile făcute de persoane juridice, instituţii, sindicate şi cetăţeni străini, impune ca toate plăţile să se facă prin bănci pentru a putea fi urmărite şi obligă candidaţii la un buget maximal. "Limitarea cheltuielilor are ca scop egalizarea şanselor. Cel care are bani mai mulţi nu poate să-şi plătească mai multă reclamă electorală", arată secretarul CL Oradea.
La nivelul reşedinţei de judeţ, spre exemplu, un partid poate cheltui pentru promovarea listei de consilieri locali doar 30 de salarii minime pe economie, adică 31.500 lei, iar pentru funcţia de primar 50 de salarii, adică 52.500 lei. "Bugetele de campanie se vor înjumătăţi. Limita maximă la nivelul oraşului va fi undeva la 18.000 euro, în condiţiile în care în campania precedentă PNL a cheltuit cam dublu", spune primarul Ilie Bolojan (foto), favoritul scrutinului.
În ce priveşte alegerile pentru Consiliul Judeţean, partidele vor putea cheltui 100 de salarii, adică 105.000 lei. În premieră, şeful CJ nu va mai fi votat direct de alegători, ci indirect, de către consilierii judeţeni.
Alegeri cu referendum
Având în vedere sărăcia mijloacelor, anul acesta bătălia se va duce vrând-nevrând pe proiecte, iar cel mai importat a fost deja lansat. Consiliul Local a hotărât joia trecută organizarea celui de al treilea referendum privind fuziunea prin absorbţie a localităţilor Oradea şi Sînmartin. "Autoritatea Electorală Permanentă ne-a comunicat că referendumul poate fi ţinut în aceeaşi zi cu alegerile locale, dar nu e foarte sigur dacă în aceleaşi secţii de votare sau în altele", spune Bolojan.
Primăria a cerut opinia Biroului Electoral Central înainte de a dubla numărul secţiilor de votare. Oricum, consultarea publică se va ţine doar în Oradea, pe considerentul că referendumul de vara trecută în Sînmartin a rămas valabil. "Organizăm referendumul pentru ultima dată, odată cu alegerile locale, pentru ca 190.000 de orădeni să se poată pronunţa, iar apoi acest subiect să poată fi închis", explică primarul Oradiei.
După două încercări eşuate, edilul crede că alegerile locale vor atrage suficienţi cetăţeni pentru a se realiza, în sfârşit, cvorumul de 30% din numărul celor cu drept de vot, adică minimum 56.601 orădeni. Asta în condiţiile în care e de aşteptat ca principalii contracandidaţi să se opună consultării publice...
"Suntem împotrivă"
Organizarea referendumului a fost hotărâtă în CL cu votul exclusiv al liberalilor, UDMR şi PSD votând împotrivă. Primii sunt îngrijoraţi că alipirea unei comune majoritar româneşti ar deregla proporţia etnică în Oradea Mare, iar pesediştii sunt nemulţumiţi că proiectul l-ar avantaja pe favoritul cursei. "Noi suntem împotriva organizării referendumului odată cu alegerile locale", spune liderului PSD Bihor, Ioan Mang (foto).
Motivele? "La alegerile locale cheltuielile sunt clare, dar la referendum nu sunt limitate. Va fi foarte greu să calculeze cineva câţi bani se vor scurge de la Primăria PNL în campanie", protestează Mang. În acest context, social-democraţii sunt de acord cu limitarea cheltuielilor electorale, deşi măsura le afectează tocmai candidatul propriu: Ionel Ghib, patronul Lancetti Transport. Un om de afaceri cu capacitate financiară, dar fără notorietate...
"Îţi poţi deconta banii..."
Singurul care ar putea "rupe" din capitalul electoral al primarului în funcţie este viceprimarul UDMR Huszar Istvan (foto). Instalat în funcţie anul trecut, când liberalii au scos PSD de la guvernarea locală, Huszar s-a achitat de sarcini fără să fie implicat în scandaluri.
El vede limitarea fondurilor de campanie ca pe un avantaj direct. "Bugetele maximale impuse avantajează partidele mici. Dacă ţi-ai văzut de treabă şi oamenii simt asta, în campanie îţi va fi mai uşor să mergi în faţa lor". Ca urmare, îmbrăţişează restricţiile impuse de lege. "Va exista o disciplină financiară liber consimţită, pentru că dacă la finalul campaniei se dovedeşte că te-ai conformat regulilor îţi poţi deconta banii cheltuiţi de la stat", explică Huszar.
Pentru prima dată, candidaţii care se comportă corect vor putea să-şi recupereze banii cheltuiţi în campanie. Dacă i-au împrumutat vor putea să-i returneze, dacă au fost colectaţi de partid vor putea fi folosiţi de acesta, iar dacă i-au primit în nume personal vor putea să-i ducă acasă. Pentru cei care vor pierde, ca premiu de consolare...
ANTI-FRAUDĂ
Alegeri cu scanner
În premieră, la scrutinul din 5 iunie actele de identitate ale alegătorilor vor fi scanate pentru evitarea votului multiplu. "Primul lucru pe care îl vei face la intrarea în secţia de vot va fi să înmânezi operatorului actul de identitate. Dacă este o carte de identitate, aceasta va fi scanată, dacă este buletin de indentitate se va introduce în sistem codul numeric personal. Sistemul va arăta automat dacă posesorul a mai votat în acea zi şi unde, dacă are vârsta minimă legală de 18 ani sau dacă nu cumva are interdicţie de vot", spune Oana Tuluc, directorul Autorităţii Electorale Permanente pe regiunea Nord-Vest.
Serviciul de Transmisiuni Speciale a tras deja reţele de internet în toate cele 651 de secţii de votare din judeţ şi a făcut primele instructaje cu operatorii care vor folosi tabletele cu scanner. Conform evidenţelor AEP, la 2 martie în judeţ erau 504.005 alegători, din care în Oradea 188.672. Bihorenii vor alege 101 primari, 35 consilieri judeţeni şi 1.259 consilieri locali.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.