URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 15 AUGUST 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am mai povestit despre faptele de arme ale doamnei primar Nagy Gizella, din Biharia. Până acum s-a remarcat prin geniala idee de a renunţa să conecteze comuna la reţeaua de apă introdusă prin Apa Regio. Acum băştinaşii beau apă cu mormoloci, în aşteptarea unui ipotetic proiect pritocit de UDMR exclusiv pentru comunele pe care le controlează.
Zic şi eu
Adrian Cris
Noua mineriadă a PSD nu mai lasă cale de întoarcere pentru că, pur şi simplu, pe aşa-zişii social-democraţi nu-i interesează demult ce spune poporul, ci doar ce spun ei poporului. Li se rupe de imagine, de sondaje, de UE şi de orice alt „moft”, pentru că probabil şi-au pregătit inclusiv planul de a fura alegerile.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
De 4 ani, Untold înseamnă Cluj-Napoca, înseamnă România. Umblă vorba că se vrea mutarea lui în afara orașului, nu din pricina deranjului din centru, ci pentru că scena principală, stadionul adică, e limitativă cu numărul de persoane din motive de siguranță. Dacă se va transforma din festival urban în festival câmpenesc s-ar putea ca percepția să se schimbe.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Unde vă veți petrece vacanța de vară?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Începând din 24 august 2018 o persoană amendată pentru orice contravenţie - indiferent că este o contravenţie de mediu, silvică, la regimul construcţiilor, etc. - va beneficia de un interval de 15 zile în care va trebui să decidă dacă plăteşte amenda (în acest caz achitând jumătate din mimimul prevăzut de lege) sau formulează plângere în instanţă (caz în care, dacă pierde procesul, va plăti amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenţie).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale. Vezi ce boli poate indica!
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
În caz că nu aţi observat, fobiile faţă de anumite vieţuitoare sunt mai des întâlnite decât cele care au ca obiect alte animale. De exemplu, femeile tind să se teamă mai mult de insecte şi păianjeni decât de - să zicem - porumbei. Mult mai mulţi oameni se tem de şerpi decât de pisici. De şobolani decât de mămăruţe. În acest articol vom discuta despre psihologia fricii şi cum teama a jucat un rol adaptativ în dezvoltarea speciei umane.
28 Aprilie 2018, 10:19

Sărăcia s-a născut la sat! Bătrânii rămaşi în satele din Bihor nu mai au pe cine angaja să le sape grădinile, nici dacă oferă 100 lei pe zi (FOTO)

Sărăcia s-a născut la sat! Bătrânii rămaşi în satele din Bihor nu mai au pe cine angaja să le sape grădinile, nici dacă oferă 100 lei pe zi (FOTO) "NU MAI JOIESC!". Aplecată din mijloc, nană Catiţă îşi planta joia trecută "păsulă, porodici şi dovlecei" în grădina din spatele casei. "Tinerii s-au dus în lume, bătrânul mi-i beteag pe pat, nu mai joiesc (n.r. - răzbesc) cu lucru’. În Pomezeu nu găseşti săpaşi nici cu 100 lei pe zi. Cine-i în putere şi lucrează la fabrică n-are vreme nici de lucrul lui", spune femeia de 78 de ani
Sărăcia s-a născut la sat! Bătrânii rămaşi în satele din Bihor nu mai au pe cine angaja să le sape grădinile, nici dacă oferă 100 lei pe zi (FOTO) SE POATE! Prin reducerea ajutoarelor sociale şi o mai bună colectare a impozitelor, primarul Mihai Sferle a reabilitat toate drumurile şi căminele culturale din Cociuba Mare (foto stânga), a construit o Primărie nouă (foto mijloc) şi a dotat cu aparatură singurul Centru de Permanenţă medicală din zonă (foto dreapta), aşa încât să ţină tinerii în comună
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În Pomezeu, comună la 23 de kilometri de Beiuş, tot a doua casă este goală. Proprietarii s-au mutat în lume sau în cimitir. Ziua, în amiaza mare, pe strada principală nu calcă ţipenie de om. "Au rămas în sat numai bătrânii. Trăiesc din bonurile de masă trimise de copiii plecaţi la muncă, de pe urma grădinii din spatele casei, crescând câteva găini şi poate o vacă. Muncesc cum pot, că nu-i cine să-i ajute", spune primarul comunei, Ioan Şora. Cu mici excepţii, situaţia e aceeaşi în tot judeţul!

"Nu vine nimeni!"

rimarul de Pomezeu, Ioan ŞoraAflat la al patrulea mandat, primarul de Pomezeu, Ioan Şora (foto), a făcut tot ce a ştiut pentru comună. Sătenii au drumurile asfaltate, apă la robinete, un centru medical de permanenţă, sală de evenimente pentru nunţi şi botezuri, cămine culturale reabilitate. Şi totuşi, Pomezeu a pierdut de la 3.500 de locuitori, cât avea la începutul anilor 2000, la mai puţin de 3.000 în prezent. Şi pierde în continuare. "Am făcut bloc cu opt apartamente mari în spatele Primăriei. E gol, că nu vine nimeni, dimpotrivă. O doctoriţă, care avea aici casă cu etaj, cu tot ce îi trebuia, a plecat în Franţa, un inginer cu 4.500 lei salar a plecat în Italia, iar oamenii în putere s-au dus să lucreze în halele din Oradea, pentru 1.900 lei din care, de fapt, 200 lei sunt bonurile de masă", zice primarul.

Fără viitor

Preşedinte al Asociaţiei Comunelor din Bihor, Şora spune că ţăranii îşi iau lumea în cap pentru că acasă nu au din ce trăi. "La Olcea nu se mai cultivă sorg pentru că astăzi măturile se fac din plastic, la Pomezeu nu mai pune nimeni sfeclă pentru că fabrica de zahăr s-a închis, floarea soarelui mai plantează doar marii fermierii dacă prind un contract cu o fabrică de ulei, iar vărarii de la Roşia au dispărut fiindcă astăzi toată lumea "dă" cu dispersit", zice primarul.

Până şi afacerile cofinanţate din fonduri europene sunt sortite eşecului: "Nu ştiu cine gândeşte lucrurile astea! Dacă ai o pensiune tu, cu produse ţărăneşti în bătătură, trebuie să le dai clienţilor ouă, lapte, şuncă şi legume din Selgros cu ştampilă cu data fabricaţiei. Păi, nu vine nimeni la ţară să mânânce din hypermarket!".

Gospodarul e sceptic şi în privinţa finanţărilor pentru tinerii fermieri. "Cei 40.000 euro cu care îi momesc nu-i ajută cu nimic. Fermierii trebuie să ţină trei oameni angajaţi timp de cinci ani, ceea ce înseamnă 73.400 euro numai salariile. Din ce? Mulţi vor da banii înapoi!", cobeşte Şora.

Astfel, cine prinde un post la "stat" se descurcă, cine nu pleacă. "Am făcut o societate a Primăriei care se ocupă de salubritate, alimentare cu apă, canalizare şi cam toate lucrările edilitare. Am dat de lucru cam la 50 de oameni. Pe ăştia îi mai ţii, dar restul pleacă!", zice primarul.

"Facem cât putem"

Catiţa Rada, locuitor PomezeuSăptămâna trecută, grădinile comunei erau pline de băbuţe ieşite să pună răsaduri. Bătrânii trăiesc din pensia de foşti CAP-işti, de vreo 500 de lei, şi, mai rar, din pensii de mineri, de 1.400 lei. Pensionarii se mai ajută cu grădinile şi animalele din ogradă. "Înainte am fost gospodari, dar acum facem cât putem. Noroc că ne mai ajută copiii, că nu ştiu din ce am trăi", spune Catiţa Rada (foto).

Femeia are una dintre cele mai îngrijite grădini. Alte parcele din jur au şi acum necules porumbul de anul trecut. Prea slăbit să-l poată aduna, proprietarul n-are cui îl da nici gratis.

"Umbli cu banii în mână şi nu-ţi găseşti om la lucru nici cu 100 lei, mâncare, băutură şi ţigări", zice primarul Şora, care crede că satul bihorean e condamnat. "La fel e peste tot. Cu excepţia comunelor de lângă Oradea, care atrag locuitori, tinerii pleacă de la sate, iar bătrânii se descurcă cum pot".

Fără datornici şi asistaţi!

primarul din Cociuba Mare, Mihai SferleSunt însă şi excepţii! În Cociuba Mare, la 30 de kilometri de Salonta, peste 73% din cei 2.946 de locuitori au sub 65 de ani. "Populaţia a scăzut cu vreo 60 de persoane în ultimii 7 ani pe fondul sporului natural negativ, dar de plecat n-a plecat mai nimeni", zice primarul Mihai Sferle (foto).

Aici, surprizele se ţin lanţ. Într-o comună în care până în 2012 grosul populaţiei nu plătise impozit pe proprietate, anul acesta majoritatea sătenilor şi-au stins obligaţiile până la 31 martie, iar numărul asistaţilor social a scăzut de la peste 200 la doar 45 de persoane. "Satul îşi revine numai dacă iei măsuri nepopulare. În primul an am pus peste 200 de popriri pe venituri pentru taxele neplătite, am contorizat apa, că nu ştia nimeni cât se consumă, şi am pus asistaţii la muncă. La pădure, la şanţuri, până s-au lămurit că la patron câştigă mai bine şi mai uşor", explică primarul.

Banii colectaţi i-a investit în asfaltarea străzilor, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, reabilitarea căminelor culturale, amenajarea unor terenuri de sport, iar pentru anul viitor e pregătită introducerea gazului.

"Dacă au fost restanţieri la plata impozitelor, m-am dus la ei şi le-am spus frumos: «Comuna nu a oprit nici apa, nici asfaltarea în faţa casei dumitale, de ce nu o ajuţi să crească?» A doua zi au plătit", spune gospodarul. Pentru 2018 comuna are venituri proprii de 1,8 milioane lei, de opt ori mai mari decât în 2012, la egalitate cu comune de patru ori mai mari.

Primar şi gunoier

Astăzi, Cociuba Mare are propriul serviciu de alimentare cu apă, lucrări edilitare, salubrizare stradală şi menajeră. "Am făcut un curs de şef de coloană, am cumpărat o maşină de gunoi şi m-am dus cu ea prin sat să conving oamenii să plătească pentru gunoi. Astăzi colectăm selectiv plasticul şi cartonul, marţea şi miecurea, iar restul deşeurilor joia şi vinerea", spune primarul.

Localnicii n-au mai căutat să plece când au văzut că Primăria curăţă păşunile şi trage apă pentru vite în câmp, contra unei taxe de 80 euro pe an (pe care o plătesc din subvenţia de 170 euro primită de la APIA), că le vinde lemne de foc cu 200 lei pe metrul cub din pădurea comunităţii, că înfiinţează singurul centru medical non-stop pe o rază de zeci de kilometri, că dotează şcoala cu table inteligente şi reabilitează toate grădiniţele. Şi-au căutat de lucru lângă casă!

"Nu putem pleca toţi"

Acum majoritea cociubanilor fac naveta cu microbuzele fabricilor la platformele industriale din Salonta, Oradea şi Arad. "Până acum şapte ani majoritatea sătenilor trăiau din porumb, săpau pe el toată ziua şi se plângeau că nu câştigă. Astăzi, în fiecare dimineaţă numai dintr-un sat pleacă şapte microbuze cu muncitori", spune părintele Florin Bondre.

Abel Lingurar, locuitor Cociuba MareDecât să îşi ia lumea în cap, tinerii preferă naveta. "Puteam pleca în străinătate, dar am ales să rămân. Am bunicii aici şi-s bătrâni", spune Cătălin Iagăr (23 ani), angajat în construcţii. La fel zice şi Abel Lingurar (foto), un rom de 18 ani care lucrează la o firmă de drumuri. "Nu putem pleca toţi. Tata e meşter. Pleacă şi vine din Franţa. Eu am rămas cu mama", spune tânărul.

La fel ca el, şi alţii speră că pe viitor vor putea lucra la firme înregistrate chiar în Cociuba Mare. Primăria a concesionat terenuri unor întreprinzători locali care încearcă să atragă fonduri UE pentru amenajarea unor ferme de vite, porci şi pui. Cap la cap, acestea ar crea încă 50 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că tot atâtea familii vor rămâne împreună. Pentru că, până la urmă, poate că totuşi veşnicia s-a născut la sat...


SATE FĂRĂ SĂTENI
Fuga de (la) ţară!

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2017 Bihorul avea 617.582 locuitori, din care 317.718 în oraşe, iar 300.864 în mediul rural. Lipsită de oportunităţi, populaţia tânără de la sate îşi caută de lucru la oraş sau în străinătate. Satul Tărcăiţa (comuna Tărcaia) are "afară" 150 din cei 455 locuitori cu drept de vot. Depopularea a făcut prima victimă în urmă cu trei ani, când satul Pădureni din comuna Viişoara a murit odată cu ultimul său locuitor.

Ceva mai timid, curentul invers a apărut în ultimii patru ani, când tinerii fermieri au fost încurajaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală să se stabilească la ţară. Până anul trecut, cu ajutorul unor finanţări de 33,5 milioane euro s-au stabilit în satele din Bihor 826 fermieri. Deocamdată prea puţini ca să fie "motoare" de dezvoltare...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
SARCA
Tu nu ai loc de muncă.
Postat 29 Aprilie 2018, 01:31 de Sandu1201
UE 2008
2008.Romania intra in ue. Se angajeaza, in genunchi, sa alinieze preturile la carburanti,energie si gaze la valorile comunitare dupa un grafic desfasurat pe durata citorva ani.Nu ,salariul minim/mediu din romania nu a intrat in reglementari,poate fi oricit...de mic.Intre timp se privatizasera citeva companii petroliere si distributie energie si gaze.In acest fel am iesit din competitia industriala, adio metalurgie vezi Mechel si probabil urmeaza Mittal.Mai raminea atractiva forta de munca ieftina, care treptat a iesit din ecuatie, prin emigratie si demotivare.In aceasta perioada tara acumuleaza 90 mld. € datorie externa."La ceas de mindru bilant"
Postat 28 Aprilie 2018, 23:50 de excalibur
Problema e mult mai complexa
Pentru ca un tânăr să muncească și să trăiască din cei 100 Ron pe zi, ar trebui să-i primească regulat și nu doar sezonier. In momentul in care s-ar putea baza pe un job platit cu 100 Ron pe zi ar interveni statul și i-ar reține minim 45 Ron taxe și impozite, adică ar rămâne cu vreo 50 de lei pe zi, pentru o munca nu tocmai usoara (la tara discutam de zi lumina, adică 12 ore). Daca muncesc in oraș câștiga mai mult decât cei 50 Ron, mai au și bonuri de masa și în unele cazuri o masa calda. Așa că în loc să ne lamentăm că nu găsim zilieri, într-o perioadă în care oricum se mecanizează și se automatizează agricultura, poate ar fi de preferat sa încercăm dezvoltarea acestor zone. De ce sa se înghesuie firmele doar in marile orașe? De ce sa nu încurajăm investitorii să își deschidă fabrici și în orașele din județ? Așa s-ar diminua presiunea pusa pe marile orașe de navetisti, chiriași, trafic iar zonele rurale nu ar rămâne depopulate. Pentru asta e nevoie de dezvoltarea infrastructurii, de consens politic (din păcate) și de eliminarea baronilor locali, care de cele mai multe ori chiar sunt o piedică în calea dezvoltării.
Postat 28 Aprilie 2018, 23:06 de bihoreanoradean
Arbeit macht frei
"singura soluţie de îmbunătăţire a situaţiei dovedindu-se sistarea ajutoarelor sociale pentru cei care ar putea munci, dar nu vor" scrie in rezumatul articolului, dar nu mai apare in textul articolului. Problema e complexa,rezultatul statistic e ca 10% din populatia planetei detine 90% din averea mondiala.Pe baza de meritocratie si munca in regim 24/7/365.Paradoxul e ca un asistat care alege sa subziste din ajutoare da sansa unuia harnic sa cistige 100lei/zi.Altfel ar cistiga ambii 50/zi sau mai putin,in conditiile fortei de munca excedentare si parcimoniei patronatului.Aritmetica clasei politice care s-a ghiftuit pe sine cu 15-20.000 lei/luna laolalta cu aparatul bugetar subordonat nu iarta: au vindut o tara cu tot cu resurse la pachet cu populatia ei.Nu, nu suntem colonie, suntem o tara suverana si independenta.
Postat 28 Aprilie 2018, 21:03 de excalibur
judetul se misca
foarte bine scris articolul, felicitari! deci sunt si primari in Bihor care dezvolta satul/comuna unde sunt, felicitari si lor!
Postat 28 Aprilie 2018, 10:41 de roger
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Scene dramatice în satul Olosig: Localnicii plâng în hohote văzând cum le sunt omorâte animalele (FOTO/VIDEO)
  • Scandal în satul Olosig: Localnicii, revoltați că autoritățile vor să le omoare toți porcii! (FOTO)
  • Feciorul și tradițiile: De dragul tradiţiilor, un adolescent bihorean a renovat o casă veche de 84 de ani (FOTO)
  • 'Fără implicare nu va fi schimbare': Aproximativ 150 de orădeni au protestat şi duminică seară (FOTO / VIDEO)
  • Hercule e bihorean! Sportivul bihorean Florin Lupaş este considerat cel mai puternic român (FOTO)
  • Festivalul KaravanAct: 'Zarvă' pe picioroange în centrul Oradiei (FOTO / VIDEO)
  • Oradea Summer Film: Caliu și taraful lui au cântat în Parcul Cetății (FOTO / VIDEO)
  • Miting cu repetiţie: Sute de orădeni au ieşit din nou să protesteze (FOTO / VIDEO)
  • Concurs de atelaje la Oşorhei - GALERIE FOTO şi VIDEO
  • Se reaprinde flacăra protestelor: Un orădean, rănit de jandarmi la mitingul diasporei. Sute de orădeni au ieșit în stradă (FOTO / VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON