Şi furaţi, şi cu banii luaţi: Un pădurar din Bihor cu pagubă în gestiune a fost iertat, reangajat, plătit la zi şi „premiat” cu daune morale

Oricât de absurd sună, fiindcă nu au lege, „oamenii pădurilor” au ajuns deasupra ei! Dovadă e situaţia în care a ajuns Direcţia Silvică Bihor, obligată de instanţele judecătoreşti să reangajeze un fost pădurar concediat în 2011 şi deferit procurorilor după ce fusese găsit cu 158 arbori lipsă în gestiune.

Şi asta nu e tot! „Spălat” de acuzele penale pe motiv că faptele sale nu sunt prevăzute de legea penală şi nici probate cum se cuvine, silvicultorul şi-a dat în judecată şefii, obţinând, pe lângă salariile restante, şi despăgubiri morale pentru că au îndrăznit să-l lezeze cu anchetele!

Pădurea de cioate

Pădurar la Cantonul Păgaia în cadrul Ocolului Silvic Marghita, Tudorel Ungur a fost concediat în decembrie 2011. În urma unui control, inspectorii Direcţiei Silvice descoperiseră resturile a 119 arbori tăiaţi ilegal, în valoare de 35.957 lei, o pagubă mare, care a şi stat la temeiul sancţiunii dispuse de şefii săi: desfacerea contractului de muncă.

De altfel, după declanşarea procedurii disciplinare, extinzând verificările, inspectorii au stabilit că prejudiciul total era şi mai mare: în total lipseau 158 arbori, cu un volum total de 157,48 metri cubi şi o valoare totală de 64.330 lei.

Ungur se afla deja şi în atenţia procurorilor, tot pentru bănuiala că închide ochii la furturile de lemne comise în zonă, iar după descoperirea pagubei, cercetările au fost dublate de plângerea penală depusă pe numele fostului pădurar de Direcţia Silvică, care a solicitat cercetarea lui pentru neglijenţă în serviciu şi recuperarea pagubei produse.

Abuz şi nu prea

Dosarul penal început pe numele lui Ungur a fost închis pe 12 noiembrie 2015, din ordonanţa de clasare rezultând că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub aspectul laturii subiective”.

În primul rând, pentru că, în domeniul silvic, atribuţiile personalului sunt stabilite în baza unor regulamente şi ordine ale ministrului Mediului şi Pădurilor, iar cu un an mai devreme Curtea Constituţională a României statuase, printr-o decizie controversată, că nesocotirea sarcinilor de serviciu stabilite prin astfel de acte normative nu mai este infracţiune.

În plus, după cum au arătat anchetatorii, nici nu s-a putut stabili cu certitudine când au fost tăiaţi arborii, deci nu-i putea fi imputată pădurarului întreaga pagubă.

Justiţie prietenoasă

Ordonanța de clasare a fost menţinută ulterior şi de judecători, motiv pentru care Direcţia Silvică Bihor s-a îndreptat împotriva pădurarului printr-o acţiune civilă. Surpriză, însă, căci instanţa a stabilit, la fel ca procurorii, că despăgubirile pretinse nu erau dovedite în întregime, motiv pentru care, pe 20 iunie 2017, a decis că pădurarul trebuie să plătească doar 5.088,67 lei din cei peste 64.000 lei câţi i-au fost puşi în cârcă.

Între timp, scăpat de dosarul penal, Tudorel Ungur a contestat decizia de concediere în instanţă, în 29 noiembrie 2016 obţinând, obligarea Direcţiei Silvice de a-l reangaja pe funcţia deţinută anterior şi de a-i plăti salariile pe întreaga perioadă, solicitare care a şi fost admisă.

„O hărţuire morală”

Pădurarul nu s-a oprit aici. La scurt timp după sentinţa prin care judecătorii au obligat instituţia să-l repună în drepturi, Tudorel Ungur a pornit un nou proces împotriva şefilor săi, de astă dată de pretenţii. Întors la lucru, a cerut ca Direcţia Silvică să-i plătească salariile cuvenite indexate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, plus despăgubiri morale de 100.000 lei pentru prejudiciul de imagine adus prin concedierea sa şi „hărţuirea cu dosare penale”.

Procesul s-a finalizat anul trecut în noiembrie, după ce atât Tribunalul Bihor cât şi Curtea de Apel Oradea i-au dat câştig de cauză, inclusiv în privinţa despăgubirilor, doar că acestea i-au fost acordate în cuantum de 20.000 lei. 

Potrivit deciziei Curţii, pădurarul le-a reproşat şefilor săi că, prin sancţiunea concedierii, ancheta penală şi procesele care au urmat, s-a realizat „o hărţuire morală şi intimidare” la adresa sa, iar „imaginea în societate i-a fost pătată grav și iremediabil, fiind arătat și considerat în tot acest timp drept un hoț”. Pe deasupra, şi „relația cu soția s-a deteriorat mult, zilnic existând certuri, acuze grave și reproșuri”, iar „onoarea familiei, demnitatea, reputația profesională, cinstea, i-au fost călcate în picioare”.

Salarii, reangajare, plus daune morale

În soluţia pronunţată, judecătorii se arată atinşi de argumentele lui Ungur, stabilind că prin „concedierea abuzivă ce a fost urmată de înregistrarea unei plângeri penale și a unei acțiuni în răspundere patrimonială”, pădurarului i-a fost afectată „demnitatea personală, prestigiul profesional, dreptul la muncă”. Iar acest prejudiciu „nu poate fi acoperit prin simpla anulare a deciziei de concediere”, pentru că „s-a răsfrânt atât pe plan social, cât și familial, deoarece prin pierderea locului de muncă până la reintegrare, reclamantul a fost pus în imposibilitatea obiectivă de a-și întreține familia, situație generatoare apoi de stări tensionate în relațiile cu soția sa”.

În opinia magistraţilor, angajatorii pădurarului ar fi trebuit să-i respecte prezumţia de nevinovăţie şi să facă cercetări amănunţite înainte de a promova acţiunile împotriva lui. Ca atare, au concluzionat că „se cuvine repararea prejudiciului prin acordarea de daune morale”, soluţia fiind o premieră naţională, după cum recunoaşte şeful Direcţiei Silvice Bihor.

De-acum să te ţii...

„I-am întrebat pe colegii din ţară şi nicăieri, nicio instanţă nu a acordat daune morale într-o astfel de speţă. Noi nu am făcut decât să apărăm interesele statului. Am constatat un prejudiciu, s-au făcut demersurile la care eram obligaţi. Ancheta penală s-a oprit din cauza acelei decizii a CCR, dar a existat un prejudiciu, redus, ce-i drept, de instanţă, şi care a fost asumat în final de pădurar”, zice Adrian Jurcău (foto)

Culmea, spune directorul, pădurarul a şi rămas în final sancţionat. „S-a stabilit că, fiind prima abatere, trebuia să i se aplice o sancţiune mai blândă. Deci nu înţelegem care a fost greşeala noastră?!”, se întreabă, retoric, şeful Direcţiei Silvice, temându-se că exemplul pădurarului marghitan va fi urmat şi de alţi colegi de-ai săi. Slujbaşi ai statului, cu probleme similare, dar „demni”, „cinstiţi”, „reputaţi” şi cu „onoare nereperată”...

LA JUDECATĂ
Pagubă de milioane, niciun vinovat

După ce l-au plimbat cu anii între Parchetul Beiuş, DNA Oradea şi Parchetul Bihor, luna trecută procurorii au clasat definitiv dosarul penal deschis pe numele a 15 silvicultori acuzaţi de neglijenţă sau abuz în serviciu pe marginea unei pagube imense, de 7,1 milioane euro, provocată de tăierile ilegale din pădurile statului aflate în grija Ocoalelor Silvice Dobreşti şi Sudrigiu.

Pornită în 2013 după o serie de controale ale inspectorilor Romsilva, ancheta a fost abandonată definitiv pentru că faptele imputate silvicultorilor nu sunt prevăzute de legea penală, adică nu au încălcat legi sau ordonanţe de urgenţă, ci regulamente aprobate prin ordine de ministru. Prin urmare, după celebra decizie a CCR, nu mai pot fi traşi la răspundere penală.

„Avem o acţiune civilă pe rolul Tribunalului Bihor, ne-am îndreptat împotriva persoanelor respective pentru paguba iniţială constatată”, spune şeful Direcţiei Silvice, Adrian Jurcău. Procesul a început în 2017, iar instanţa a dispus efectuarea unor expertize care să stabilească dacă prejudiciul reclamat este unul real. „Sunt mai multe rapoarte, dar experţii nu s-au putut pune de acord, calculând sume diferite, care niciuna nu se apropie de paguba constatată de Romsilva”, explică Jurcău.