Șeful Companiei de Apă Oradea, Lucian Chindlea: „Fiecare trebuie să plătească pentru apa consumată și poluarea produsă”

Oferind servicii pentru peste 266.000 de bihoreni, dintre care doar 56.000 au branşamente de apă şi mai puţini, 40.000, s-au "legat" la canalizare, Compania de Apă Oradea este un operator regional cu planuri de mărire.

Instalat la conducerea societăţii în toamna anului trecut, inginerul Lucian Chindlea, fost director al Inspectoratului de Stat în Construcţii, îşi doreşte ca Bihorul să aibă, în paralel cu un inel metropolitan rutier, şi unul de reţele de apă şi canalizare, care va permite extinderea CAO în extremităţile judeţului şi va asigura debite uniforme de apă.

Pentru ca toţi bihorenii să aibă apă bună la robinete, este nevoie însă şi să fie prinşi "ilegaliştii", adică cei care nu plătesc aceste servicii. În fiecare zi, 20% din consumul de apă al CAO curge în robinetele lor...

Inel de apă

- Care sunt priorităţile şi planurile Companiei de Apă Oradea?

- Prioritatea este accesarea fondurilor europene, pentru rezolvarea unor probleme pe care le întâmpină Compania, pe partea de înmagazinare a apei şi dezvoltarea de reţele. CAO a preluat foarte multe sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare realizate de unităţile administrativ-teritoriale, pentru că primarii nu le-au mai putut susţine din punct de vedere financiar, dar preluările nu s-au dus la bun sfârşit prin contractarea tuturor utilizatorilor. În plus, acele UAT-uri se extind în continuare, cu noi dezvoltări imobiliare. 

Acolo se întâmplă mari furturi de apă, pe care încercăm să le asanăm, ca să minimizăm pierderile şi să putem păstra preţurile mici. Suntem printre ultimii în ţară, în privinţa tarifului, şi politica mea este să ţinem preţurile cât mai mici. Dar trebuie să facem rentabile sistemele care azi nu sunt profitabile. 

De aceea gândim şi un sistem de inel metropolitan, paralel cu cel rutier anunţat de preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor. Această reţea în inel, cu toate magistralele conectate, va echilibra debitele şi presiunile. În plus, ne va ajuta şi să ne extindem, iar una dintre extinderile mari pe care doresc să le facem este la Suplacu de Barcău şi pe toată linia până la Marghita, poate şi în oraş, dacă va fi de acord Consiliul Local. În sud, vrem să mergem de la Cefa la Mădăras, în paralel cu drumul expres de Arad, apoi spre Tulca şi să închidem reţeaua la Tinca şi Ceica. În cât timp, nu ştiu să vă spun. Depindem de fondurile europene, deoarece pe banii noştri nu ne permitem. 

- În localităţile unde CAO are reţele, câţi bihoreni au contractat serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare? 

- Avem 19 UAT-uri cu 37 de localităţi şi deservim o populaţie de 266.050 locuitori la reţele cu apă şi 224.500 la canalizare. În Oradea, stăm bine cu branşamentele, dar în mediul rural majoritatea localnicilor se conectează la reţeaua de alimentare cu apă, nu şi la cea de canalizare, sub pretextul că au fose proprii. Nu ne ajută nici legislaţia: nu există o obligaţie pentru cetăţeni să se conecteze la reţele. 

- Cât de amplu este fenomenul racordurilor ilegale? Nu de mult, aţi debranşat o stradă din Sântandrei, din acest motiv...

- Sunt multe asemenea străzi. Suntem în procedură de inventariere a tuturor consumatorilor şi reţelelor. În medie, diferenţa între consumul facturat şi cel real este de 20%. 

Bună de băut!

- Care este calitatea apei livrate de CAO? Bihorenii o pot bea cu încredere? Dvs. beţi apă de la robinet?

- Da, este o apă bună, mult peste limita de potabilitate acceptată. Şi eu beau apă de la robinet, mai puţin în perioada cu turbiditate, atunci nu recomand consumul ei. Cea mai mare problemă a calităţii apei livrate de CAO nu este factorul de potabilitate, ci turbiditatea, aspectul ei. De ce se întâmplă asta: în orice sistem centralizat de apă avem intervenţii, avarii, iar necesarul de debite se asigură prin pompare, ceea ce înseamnă că sistemul funcţionează forjat. Dar am început să regândim sistemul, cu capacităţi noi de înmagazinare la un nivel geografic mai înalt, iar diferenţa de nivel va asigura diferenţa de presiune. 

O problemă care se mai pune privind consumul de apă de la robinet este clorinarea. Ţineţi cont că în 1954 se foloseau 800 grame de clor pur pe zi, la o populaţie a oraşului de 55.000 de locuitori, iar astăzi folosim peste 20 kilograme de clor pur pe zi, ca să avem o apă în parametri. Rezultatul tratării este că apa furnizată de CAO timp de 7 zile nu intră în alteraţie. E greu să spunem cât ne afectează clorinarea. Cert este că avem în vedere achiziţia unei linii de ultraviolete, care să crească şi ea potabilitatea apei.

- Şi când vor scăpa orădenii de apa maro de la robinete? 

- Doar când presiunea va fi constantă. 

- Alţi clienţi CAO, cum sunt cei din Paleu, se plâng de presiunea apei. Când veţi rezolva asta?

- Când vom elimina furturile şi consumul ilegal. Apa este suficientă pentru toată lumea, este nevoie doar de contorizarea tuturor consumatorilor. Să ştiţi că, în general, acolo unde se fac irigaţii, apa se fură, pentru că oamenii nu vor să o plătească. Mie mi se pare un lux să foloseşti apa de la reţea ca să uzi grădina sau gazonul, când avem apă freatică la 10-12 metri adâncime, şi asta o spun din perspectiva vânzătorului de apă. Să ud gazonul cu apă din reţea este o risipă. 

Nu preţuim apa

- Peşti din pârâurile Adona şi Peţa au murit recent, în urma unei poluări provocate de refularea reţelei de canalizare menajeră. De ce s-a întâmplat asta?

- Din cauza obiectelor aruncate în canalizare. Reţeaua de canalizare nu se înfundă dacă nu o agresezi. În zona urbană stăm binişor, dar în rural oamenii aruncă în canalizare de la cadavre de animale, la elemente metalice ale unor sobe. M-am gândit că am putea face un muzeu cu obiectele găsite în reţelele de canalizare, dar vă îngrozeaţi. E ceva de necrezut!

- Pârâul Negru, care izvorăşte pe dealurile Oradiei, aduce la vale dejecţii menajere, care apoi curg pe Crişul Repede. Aveţi o soluţie?

- Nu este o problemă a CAO, tot ce se varsă în pârâuri cadastrate ţine de Apele Române. Dar, fără dubiu, oamenii ar trebui să se conecteze la reţeaua de canalizare. Dacă nu pot avea o scurgere gravitaţională, le recomandăm oamenilor de pe o stradă să-şi facă, împreună, o staţie de pompare, pentru că nu îşi mai permite CAO să facă staţii la orice dezvoltare imobiliară. Compania de Apă este o societate pe acţiuni, nu e subvenţionată de Primărie, iar toate aceste investiţii se regăsesc în preţul pe metru cub de apă.

- Cât de eficientă este staţia de epurare a oraşului? Cât de curată este apa care ajunge iar în Criş?

- Aici stăm foarte bine, avem un laborator de ape uzate, care verifică toate deversările, continuu. Nu avem nicio problemă. 

- În multe locuri ale lumii, apa este o resursă rară, dar noi nu o preţuim încă. Cum credeţi că ar trebui să combatem risipa de apă?

- Categoric, nu o preţuim şi greşim. Lumea s-a civilizat aplicându-se legea şi amenzi. Trebuie să contorizăm pe toată lumea, fiecare să plătească pentru apa consumată şi poluarea produsă. Marea poluare se petrece cu fosele septice, unde se adună toţi compuşii rezultanţi într-o gospodărie, care infectează freaticul, iar sursele de apă provin tot din freatic. Este un circuit foarte sensibil şi depinde de noi cum îl gestionăm. Cred că şi legislaţia ar trebui modificată, impozitele să fie facile pentru cei care sunt conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare şi nefacile pentru cei care nu au asemenea instalaţii.