Rectorul Universității din Oradea, Constantin Bungău: „Avem colegi într-un confort din care nimeni nu-i mai scoate”

La Universitatea din Oradea a început al 60-lea an academic consecutiv, care a adus în cele 15 facultăți peste 5.600 de boboci. Un număr care îl mulțumește pe rectorul Constantin Bungău, convins că nu mulți tineri din Bihor preferă alte centre universitare din țară, în detrimentul celui orădean. „Mai degrabă merg spre Europa”, spune el.

Aproape de finalul celui de-al treilea mandat de rector, Bungău nu își reproșează nimic, dar admite, totuși, că UO mai are uscături...

- Sunteți mulțumit de numărul de tineri care aleg facultățile orădene sau se poate și mai bine?

- Sunt mulțumit, însă aș fi vrut să fie un număr mult mai mare în domeniile inginerești, în cele cu profil real. Societatea are nevoie de specialiști în aceste domenii, sunt posturi foarte bine plătite, dar, paradoxal, tinerii nu optează pentru ele într-un număr foarte mare. Probabil le consideră mai grele...

- Cum ați convinge un absolvent de liceu să aleagă Universitatea din Oradea? De ce aici și nu la Cluj sau Timișoara?

- Nu mai observăm o deplasare atât de mare spre Cluj sau Timișoara, mai degrabă spre centre universitare din Europa. Estimez că, dintre cei care termină liceele în Bihor și urmează o facultate, 5% merg în alte centre din țară.

Prioritatea absolută: căminele

- Campusul UO și-a schimbat serios aspectul în ultimii ani: mai multe clădiri au fost modernizate, sunt încălzite cu sisteme eficiente și au echipamente smart. Ce investiții mai sunt în derulare?

- Pentru confortul studentului cazat în campus, obligatoriu trebuie să eliminăm camerele de 4 persoane și baie pe palier. Este prioritatea noastră absolută și avem în parteneriat cu Primăria o investiție de aproape 30 milioane lei, în două cămine. De asemenea, am predat un teren Companiei Naționale de Investiții, pentru un cămin cu aproape 900 de locuri. În acest an finalizăm și căminul C4 (n.r. în șantier din anul 1998). O noutate e că am depus în PNRR un proiect pentru o cantină în acest complex de cazare și pentru un nou cămin în campus, lângă cele două cămine vechi.

În spațiile de învățământ, investim în Centrul de transfer tehnologic, care va face să se întâlnească cercetătorii cu actorii din mediul economic. În acest semestru finalizăm o clădire proprie pentru clinica de stomatologie, în campusul B, și astfel eliberăm spațiu pentru studenții de la Medicină generală. Sper să terminăm cât mai repede lucrările la Casa Muzicii (n.r. demarate în 2009) și mai trebuie intervenit la clădirea de patrimoniu Art Nouveau, unde astăzi se află Direcția Administrativă, precum și la Pavilionul M, unde a fost sediul Facultății de Arte și care va deveni Clubul Studenților.

- Cât de mare e cererea în cămine?

- Capacitatea este de 1.435 locuri, dar în proporție de 70% sunt camere cu 4 paturi, motiv pentru care studenții nu își doresc foarte mult să locuiască în cămine. Totuși, în anul universitar trecut am avut 2.162 cereri și am cazat 1.937 de studenți.

- Când veți reabilita sediul Facultății de Medicină, tot mai dărăpănat?

- Urmează să predăm documentația Companiei Naționale de Investiții. Va fi o investiție de 200 milioane lei.

„Nu ești intangibil”

- Modernizarea spațiilor de învățământ este necesară, dar nu suficientă pentru un învățământ superior de calitate. Cum convingeți cadrele didactice să se adapteze vremurilor și nevoilor pieței muncii?

- (oftează lung) O soluție generală nu avem. Toți colegii primesc feedback de la studenți și, dacă nu ești ce trebuie pentru ei, trebuie să te adaptezi, pentru că altfel nu vei putea avansa în carieră. Sigur, avem și colegi cu grad didactic mare, care sunt într-o stare de confort de unde nimeni nu-i mai poate scoate. Tot ce putem face este să le încărcăm normele la maximum, ceea ce se întâmplă cu toți cei care au rezultate scăzute la evaluările anuale.

- Cât de eficiente sunt aceste evaluări? Există percepția că, odată intrat în mediul universitar, devii intangibil, indiferent de performanță...

- Nu e adevărat că ești intangibil, ești evaluat an de an, de aceea avem colegi cu coeficient mare și colegi cu coeficient mic. Pentru aceștia din urmă se face o analiză în departament, și nu este deloc confortabil să se discute despre tine că ai cel mai mic indicator. Și, cum spuneam, cei care nu îndeplinesc indicatorii de bază sunt supra-normați comparativ cu cei care stau bine la evaluări și primesc norma minimă de ore. Avem evaluarea cercetării în departament, o autoevaluare anuală a activității de predare și evaluarea făcută de studenți, care sigur nu este formală.

Nu ies din facultate specialiști

- Oferta educațională a Universității este corelată cu piața muncii? Țineți cont, de pildă, de investițiile care se fac în Oradea?

- Noi trebuie să pregătim tinerii pentru ce va fi în regiune peste 10 sau 15 ani și important este că asigurăm baza în toate domeniile. Plierea pe cerințele unor industrii sau furnizori vine la masterat, și acest dialog îl avem cu toți investitorii. După ce vizitează Primăria, a doua instituție la care vin suntem noi. Chiar recent am avut o întâlnire cu investitori din Asia, care ar vrea să facă o fabrică de componente.

- De ani de zile, oficialii și reprezentanții mediului de afaceri au un of comun: Universitatea trebuie să fie mai puternică, absolvenții nu sunt suficient de bine pregătiți. Dvs. sunteți mulțumit de calitatea lor?

- De 50% dintre ei sunt foarte mulțumit și mai puțin mulțumit de 20%. Cei de care sunt nemulțumit sunt aceiași care muncesc în zone în care nu au nevoie de studii superioare. Dar să știți că eu primesc și feedback-uri foarte bune privind absolvenții noștri. Sigur că nu îi scoți din facultate specialiști, și angajatorii știu asta: inginerii fac stagiatură trei ani, medicii au rezidențiat, cei care vor să devină profesori trec printr-un concurs anume, filtru care există, de fapt, în mai multe profesii.

- Cât de atent urmărește Universitatea parcursul absolvenților? Știți câți ajung, de fapt, vânzători?

- Avem doar o statistică despre câți profesează în domenii specifice studiilor într-o perioadă de la 6 luni la un an de la absolvire, iar datele arată că 50% fac asta.

„Nu doar prezența este importantă...”

- De ce nu este viață studențească în Oradea?

- Începem să o avem. Orașul a crescut foarte mult în ultimii 6-7 ani, ceea ce permite ca viața din afara campusului să fie mai prezentă. Tinerii trebuie să aibă o ofertă, iar acum cred că observăm că nu mai există activitate culturală în care să nu fie implicați, indiferent că este la Muzeul Țării Crișurilor, Filarmonică sau evenimentele APTOR. În noiembrie vom avea și primul festival studențesc.

- Niciodată Universitatea nu a sancționat profesorii chiulangii, deși BIHOREANUL a demonstrat că mai multe VIP-uri nu-și țin orele, de pildă senatorul Florian Bodog sau fosta președintă a Tribunalului, Carmen Domocoș. Să înțelegem că reforma din temelii este imposibilă?

- Aveți dreptate, este una dintre problemele la care trebuie să lucrăm mai intens, să se întâmple mai rar întârzierea sau lipsa cadrului didactic de la ore. La fel de adevărat este că nu doar prezența lor este importantă, ci ce transmit în cele două ore de predare.

- La deschiderea anului universitar, ați vorbit despre trei direcții ale UO: digitalizarea, sustenabilitatea și internaționalizarea. Cum se concretizează acestea?

- Digitalizarea are două componente: administrativă, tot ce înseamnă activități suport, de la taxe, evidențe note, adeverințe pentru care studenții să nu mai stea la coadă și predare-cercetare. Nu mai poți să vii în fața studentului fără să știi tehnologiile de predare digitale. Într-un singur proiect investim 30 milioane lei și achiziționăm calculatoare, dotări pentru laboratoare, licențe. Vom continua și în PNRR, vrem să achiziționăm platforme cu conținut digital, metaverse, pentru simularea realității.

Și este clar că tot ceea ce facem trebuie să aibă în spate sustenabilitatea, să promovăm și mai ales să implementăm activități care să ne reducă amprenta de carbon, de la economie de energie, utilizarea energiilor regenerabile, managementul deșeurilor. Noi trebuie să fim un exemplu.

În ce privește internaționalizarea, vreau ca toți colegii mei și studenții să interacționeze cu alte centre universitare. Te transformi foarte mult, ca om, când mergi în țări cu religie, cultură, tradiție diferite. În plus, există bugete care se pot folosi în interesul Universității, dacă este în rețelele potrivite, iar aceste bugete trebuie să ne ajute să fim mai buni.

Legea nouă, mai bună

- O reușită este că UO face parte dintr-o alianță universitară europeană finanțată de Comisia Europeană. Cum va îmbunătăți viața studenților orădeni prezența în „EU Green”?

- Nu doar o va îmbunătăți, o va face mai atractivă, pentru că studenții noștri sunt deja implicați în proiecte comune ale universităților din alianță. Și asta e valabil pentru studenții de la toate facultățile și de la toate nivelurile de studiu.  

- Ați intrat în ultimul an al celui de-al treilea mandat. Aveți ceva să vă reproșați, după aproape 12 ani în fruntea Universității?

- Nu, dar am avut așteptări care nu s-au îndeplinit. N-am crezut, de exemplu, că vor trece 11 ani și nu se va termina Casa Muzicii.

- Procesul deschis de DNA Oradea în 2016, care vă acuză că ați luat mită pentru promovarea unei colege, este încă pe rol. Nu vă deranjează că nu v-ați demonstrat nevinovăția pe care o pretindeți?

- Ba da, dar din păcate nu pot să decid nimic eu.

- Noua lege a învățământului superior vă permite să candidați din nou, pentru un mandat de 5 ani. O veți face?

- Vă voi răspunde la această întrebare în luna martie.

- Dar cum vedeți noua lege a educației universitare? Răspunde cerințelor sau au rămas nevoi neacoperite?

- E o lege mult mai bună decât cea pe care am avut-o. Permite universităților o flexibilitate mai mare și este adaptată provocărilor de astăzi, cum ar fi învățământul dual. Încă mai lipsește reglementarea diplomelor comune și nu este clară nici dubla specializare. Ceea ce e bine este că legea nu îngrădește universitățile, ci le conferă mai multă autonomie.