În contextul în care România a cheltuit doar 1,1% din fondurile europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020, autorităţile publice locale trebuie să fie un partener corect pentru mediul de afaceri, în special al IMM-urilor şi să îl sprijine cu informaţii inclusiv despre fondurile puse la dispoziţie direct de la Bruxelles! Prin accesarea acestor măsuri, IMM-urile evită procedurile naţionale stufoase, incoerente şi care fac din fondurile europene o "Fata Morgana"!
Deşi România se află la mijlocul perioadei de programare 2014-2020, gradul de aborbţie a fondurilor europene este cel mai mic din Uniunea Europeană. Procentul de 1,1% este unul dramatic iar acest lucru este cauzat de o serie de probleme pe care, din păcate, Guvernul este incapabil să le soluţioneze, chiar şi în ciuda insistenţelor forurilor europene. Birocraţia, schimbarea regulilor jocului în timpul jocului sau incompetenţa unor funcţionari sunt doar o parte dintre piedicile pe care cetăţenii sau autorităţile locale le întâmpină în accesarea fondurilor europene, ceea ce pe termen mediu şi lung nu fac altceva decât să adâncească decalajul dintre noi şi alte state membre ale UE.
Încă de la începutul mandatului meu de europarlamentar, membru al Comisiilor de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dezvoltare Regională şi cea de Afaceri Juridice, am fost preocupat în a aduce mai aproape dezbaterile şi deciziile de la Bruxelles către cetăţeni inclusiv prin intermediul informărilor sau a ghidurilor de finanţare pe care le-am lansat. Zilele acestea am considerat că este oportun să aduc în atenţia autorităţilor locale din ţara noastră, mai exact unui număr de peste 1.200 de primari, informaţii pe care le consider utile privind accesarea fondurilor europene direct de la Bruxelles, în activitatea pe care autorităţile o desfăşoară în raport cu mediul de afaceri.
Este extrem de important pentru autorităţile publice locale să poată concretiza o serie de lucrări necesare pentru comunitate precum asfaltarea drumurilor, introducerea apei şi a canalizării, construcţia sau reabilitarea spitalelor, a grădiniţelor sau a şcolilor însă, cred că este la fel de important ca în aceste localităţi să existe IMM-uri care să se poată dezvolta, să creeze locuri de muncă, să genereze creştere economică şi noi investiţii. Iar parteneriatul dintre autorităţile locale şi mediul de afaceri este, din punctul meu de vedere, esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a României.
Programele pe care le-am transmis primarilor sunt destinate în principal IMM-urilor care au posibilitatea să acceseze aceste finanţări direct de la Bruxelles, depăşind hăţişul birocratic inimaginabil din ţara noastră. Astfel:
• "Instrumentul pentru IMM-uri" reprezintă un program european care vine în sprijinul activităţilor de inovare ale IMM-urilor, acoperind costurile aferente unui întreg ciclu de inovare al unui produs pentru acele întreprinderi care au ambiţia de a creşte a se dezvolta şi a concura la nivel internaţional. Într-o primă etapă, beneficiarii pot primi 50.000 de euro pentru finanţarea unor studii de fezabilitate şi a introducerii unor produse inovatoare pe piaţă. În etapa a doua, finanţarea nerambursabilă se ridică la 70% din valoarea proiectului şi este cuprinsă între 500.000 şi 2.500.000 euro, fiind destinată planificării şi dezvoltării produselor de serie. Proiecte de succes finanţate în cadrul acestui program în anii precedenţi au inclus dezvoltarea unor aplicaţii informatice inovatoare sau a unor noi tehnologii de desalinizare a apei pentru producţia agricolă. În acest moment beneficiarii interesaţi pot depune proiecte care vor fi evaluate şi finanţate în anul 2018. Informaţii detaliate despre acest program sunt disponibile pe pagina de internet https://ec.europa.eu/easme/en/EIC-sme-instrument.
• "Orizont 2020" este cel mai mare program de cercetare şi inovare al UE, cu o finanţare de 80 de miliarde € disponibilă în perioada 2014 - 2020 şi un potenţial enorm de a atrage investiţii. Din 27 octombrie 2017 beneficiarii pot depune proiecte în cadrul a două programe finanţate prin Orizont 2020 orientate pe dezvoltarea zonelor rurale şi sprijinirea agriculturii. Astfel, programul "Renaştere rurală" îşi propune să sprijine dezvoltarea economică a zonelor rurale încurajând proiecte inovatoare orientate spre formare profesională, retehnologizare şi antreprenoriat în mediul rural. Programul "Siguranţă Alimentară Sustenabilă" are ca obiectiv dezvoltarea agriculturii ecologice şi sustenabile. Proiectele ţintă sunt cele care îmbină inovaţia în agricultură cu protecţia şi conservarea pe termen lung a resurselor naturale şi a mediului. Finanţarea UE acoperă până la 100 % din totalul costurilor eligibile pentru toate acţiunile de cercetare şi inovare. Informaţii detaliate despre acest programe sunt disponibile pe pagina de internet http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020.
Am încredere că prin intermediul informaţiilor pe care le-am transmis, primarii vor putea identifica în comunităţile lor potenţialii beneficiari care ar putea accesa aceste fonduri, apreciind astfel că prin atragerea investiţiilor din fonduri europene se va putea dezvolta sub toate aspectele ducând totodată la crearea locurilor de muncă bine plătite care să ne ţină tinerii acasă şi nu numai.
Atât eu cât şi consilierii mei suntem la dispoziţia potenţialilor beneficiari şi autorităţilor publice locale pentru orice informaţii suplimentare şi necesare în sensul celor descrise anterior, astfel încât oportunităţile de finanţare să fie fructificate la maximum în interesul comunităţilor locale.
Europarlamentar Daniel Buda, Grupul PPE
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.