URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 20 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Sunt situații în viață în care pur și simplu simți că nu ai soluții de a ieși din criză. Priviți ce se întâmplă la Școala Oltea Doamna! Șoferii se enervează că traficul se blochează atunci când părinții vin să-și scoată copiii de la ore. Pe lângă nenorocirea asta cu traficul, mai sunt și lucruri care țin de lipsa noastră de organizare. Mergeți la amiază la orice școală și veți vedea puhoi de părinți, înghesuiți unul în altul ca-n noaptea nunții, în așteptarea odraslelor. Adică îi chinuim pe micuți cu distanțare fizică, cu măști, băști și dezinfectanți, dar marele pericol planează asupra părinților și bunicilor care socializează fără să vrea.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu cred că există zi în care diverşi politicieni şi colegi de-ai lor din administraţie să nu cadă acest examen. Iar liberalii - zic de ei fiindcă ei sunt acum la butoane - nu fac, din păcate, excepţie. Prima zi a anului şcolar a fost cea în care şi-a luat un 4 chiar şeful Inspectoratului Şcolar Bihor, Virgil Blage, prin interdicţia stupidă de a permite accesul jurnaliştilor în unităţile de învăţământ...
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât ai încerca să-ţi păstrezi firea, nu poţi să nu constaţi că pentru câteva voturi, cred că şi acelea iluzorii, există politicieni care îşi fac campanie la modul greţos. Unul dintre ei, de altfel fruntaş în întrecerea pe ramură, este şeful PSD Bihor, Ioan Mang, vicepreşedinte la Consiliul Judeţean.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Alegerile de anul acesta mă duc cu gândul la modelul şi actriţa Farrah Fawcett, o frumuseţe celebră în anii '70-'80, a cărei plecare în lumea celor drepţi a trecut aproape neobservată. De ce? Pentru că a avut ghinionul să moară în aceeaşi zi cu Michael Jackson, când internetul era să se blocheze la nivel global din pricina căutărilor despre subiect. Aşa sunt şi alegerile de anul acesta - au neşansa să se întâmple în anul Covidului.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine veţi vota în funcţia de primar al Oradiei pentru mandatul 2020-2024?










De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Leptospiroza este una dintre cele mai răspândite zoonoze (boli infecţioase ale animalelor care se pot transmite la om), existând cazuri în toate continentele, dar mai ales la tropice. Există cazuri de boală şi la noi. Boala este produsă de leptospire, care aparţin grupului de spirochete (bacterii spiralate), responsabile şi de alte boli, cum ar fi sifilisul, febra recurentă şi altele.
05 August 2020, 07:57

Iradiat degeaba! Un orădean a fost "îmbolnăvit" greşit de cancer de o doctoriţă de la Spitalul Judeţean şi iradiat de 56 de ori

Iradiat degeaba! Un orădean a fost 'îmbolnăvit' greşit de cancer de o doctoriţă de la Spitalul Judeţean şi iradiat de 56 de ori NO COMMENT. Doctoriţa Elena Roşca (foto) a refuzat să discute despre procesul şi decizia Tribunalului Bihor. "Aşteptaţi sentinţa definitivă", a transmis medicul prin intermediul avocatei Sanda Meseşan
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Culpă medicală. Asta a stabilit Tribunalul Bihor după patru ani de dezbateri în procesul intentat de un orădean împotriva şefei Serviciului de Anatomie Patologică al Spitalului Judeţean, dr. Elena Roşca. 

Alexandru Moş i-a cerut daune morale de 250.000 euro pentru că, în urma unei analize de ţesut, l-ar fi diagnosticat greşit cu cancer de prostată, eroarea fiind descoperită abia după ce a terminat o serie de şedinţe de radioterapie care l-au epuizat psihic şi fizic. 

Tribunalul i-a dat câştig de cauză, dar nu şi daunele solicitate, motiv pentru care procesul continuă la Curtea de Apel. Bărbatul nu va mai afla, însă, verdictul final: a murit, dar nu de cancer, ci de un atac de cord.

Un control de rutină

Povestea lui Alexandru Moş a început în martie 2012, când, în urma unui control de rutină, medicul urolog l-a anunţat că are probleme cu prostata şi i-a recomandat să facă analize amănunţite pe o probă de ţesut recoltată din glandă. 

Zis şi făcut. Bărbatul s-a prezentat la Spitalul Judeţean, unde i s-a făcut o puncţie şi i s-a prelevat o probă de ţesut, predată apoi spre analiză la laboratorul unităţii. Rezultatul primit pe 23 martie, sub parafa şi semnătura doctoriţei Elena Roşca, fost profesor universitar la FMF Oradea, acum şefa Serviciului de Anatomie Patologică, l-a dărâmat: "adenocarcinom de prostată", respectiv "glande prostatice cu caracter maligne". Într-un cuvânt, cancer.

Cu documentul în mână, omul s-a întors la urolog şi, la propunerea acestuia, pe 29 mai 2012 s-a internat pentru o prostatectomie, adică îndepărtarea chirurgicală a prostatei afectate. Operaţia, însă, nu s-a mai realizat. După o săptămână, pe 5 iunie, a fost externat, în biletul de ieşire recomandându-i-se efectuarea radioterapiei şi tratament cu hormoni. 

Nu e cancer! 

În perioada care a urmat, Alexandru a fost supus la nu mai puţin de 56 de şedinţe de radioterapie, procedură ce presupune folosirea radiaţiei ionizante pentru distrugerea celulelor canceroase. Când le-a terminat, s-a prezentat la oncolog, pentru stabilirea schemei de tratament hormonal. Dr. Lorena Florea, care i-a studiat dosarul, a observat, însă, anumite nereguli, motiv pentru care l-a sfătuit să nu înceapă tratamentul până nu repetă analiza histopatologică a probei de ţesut recoltate iniţial, cea analizată de doctoriţa Roşca. 

Primul care a făcut analiza a fost dr. Laurean Pop (foto), la vremea respectivă managerul Spitalului Municipal. "Da, am reanalizat acea probă, iar rezultatul a fost că nu există urme de malignitate", îşi aminteşte medicul. Acelaşi a fost rezultatul şi după ce proba a fost analizată la Laboratorul de Anatomie Patologică din Cluj. 

La judecată

Revoltat, orădeanul a deschis un proces împotriva doctoriţei, angrenând în proces şi spitalul, responsabil pentru prejudiciile provocate pacienţilor de către angajaţi, precum şi firma de asigurare la care unitatea are încheiată poliţă de asigurare pentru astfel de situaţii. Alexandru a cerut judecătorilor două lucruri: să constate existenţa culpei medicale şi s-o oblige pe Roşca, în solidar cu unitatea spitalicească, să-i plătească 250.000 euro ca daune morale.

"Traumele psihice le-au resimţit şi membrii familiei. Un astfel de diagnostic provoacă un şoc greu de depăşit", a explicat orădeanul în acţiunea sa, arătând că şedinţele de radioterapie au avut la rândul lor efecte nocive: stări de vomă, senzaţie de stres şi oboseală, iar pe termen lung i-au provocat probleme digestive, organismul său nemaiputând să digere anumite mâncăruri. 

De la un expert la altul

Cum era de aşteptat, doctoriţa a negat posibilitatea unei erori, cerând respingerea acţiunii. "Nu negăm faptul că reclamantul a suferit fizic şi psihic în urma stabilirii unui asemenea diagnostic şi efectuării tratamentului radioterapeutic, însă toate acestea nu sunt consecinţa vreunei fapte ilicite care să fi fost săvârşite de Roşca Elena", au explicat, în întâmpinarea depusă, juriştii Spitalului Judeţean, care au cerut şi efectuarea unor expertize de specialitate. 

Concluzia? Prof. univ. Alice Dema, de la Institutul de Medicină Legală Timişoara, a stabilit, reexaminând lamelele şi blocurile parafină ale pacientului, că diagnosticul Elenei Roşca a fost greşit, raportul de expertiză fiind avizat şi de către comisia superioară medico-legală întrunită la sediul INML Mina Minovici Bucureşti. 

La plată

După patru ani de dezbateri, pe 6 martie 2019, Tribunalul Bihor i-a dat dreptate orădeanului. "Norma juridică relevă cele patru condiţii generale, cumulative, necesare pentru antrenarea răspunderii civile a personalului medical: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre acestea două şi vinovăţia", a explicat judecătoarea Florina Mociran, constatând că în acest caz toate cele patru există. 

"Fapta ilicită, constând în diagnosticul greşit pus de către medicul reclamat, s-a dovedit prin expertizele efectuate", se arată în hotărâre, precizându-se că nu există niciun dubiu că greşeala aparţine în exclusivitate doctoriţei Elena Roşca, de vreme ce, potrivit concluziilor expertizei, medicul anatomopatolog este cel care pune diagnosticul, pe baza examinării preparatelor histologice. "Medicul clinician, urologul în speţă, efectuează puncţia biopsie de recoltare a materialului biologic şi pune numai diagnosticul de suspiciune, care este confirmat/infirmat ulterior de medicul anatomopatolog", explică magistratul. 

Cu privire la prejudiciu, judecătorul a stabilit că acesta s-a concretizat prin "durerea psihică şi fizică a pacientului", iar legătura dintre faptă şi paguba provocată "este evidentă". "Culpa medicală s-a dovedit, fiind vorba de un caz de malpraxis, şi în consecinţă se va reţine ca fiind îndeplinită şi această cerinţă a atragerii răspunderii civile delictuale", a concluzionat judecătoarea. 

Procesul continuă

Instanţa a respins, însă, ca exagerate pretenţiile orădeanului, stabilind că 15.000 euro ar fi "în măsură să acopere suferinţele resimţite". "Suma de 250.000 euro solicitată este exagerată, iar în situaţia în care s-ar acorda o astfel de sumă, s-ar ajunge la îmbogăţirea nejustificată a reclamantului", a explicat judecătoarea. 
Soluţia a nemulţumit toate părţile din proces, atât pe doctoriţă, care se consideră nevinovată, cât şi pe fostul ei pacient, dezbaterile fiind reluate în septembrie anul trecut la Curtea de Apel Oradea, unde se judecă şi în prezent. 

Numai că Alexandru Moş nu va mai afla verdictul final. Ca o ironie a sorţii, bărbatul a murit în această primăvară, pe 9 martie, însă nicidecum din cauza vreunei afecţiuni oncologice, ci în urma unui atac de cord. "Procesul va continua. Suma acordată de instanţa de fond este mult prea mică faţă de traumele suferite de clientul meu. Cum acesta a decedat, se vor introduce în cauză moştenitorii", a declarat BIHOREANULUI avocata Melania Laza. 

O nouă expertiză

Căutată pentru a-şi exprima punctul de vedere, doctoriţa Roşca a refuzat orice discuţie până la finalizarea procesului. Prin avocata sa, Sanda Meseşan, a cerut instanţei să dispună efectuarea unei expertize proprii a INML Mina Minovici, care s-a pronunţat doar pe baza rapoartelor întocmite de specialiştii din Oradea, Cluj şi Timişoara. 

De astă dată, însă, experţilor li se cere să analizeze direct proba de ţesut prelevată de la pacient, în speranţa că, în acest fel, verdictul va fi altul. Oricare va fi, pentru Alexandru este, oricum, prea târziu... 


VOCEA SPECIALIŞTILOR
Neglijenţă, neştiinţă, imprudenţă

Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar descrie malpraxisul ca fiind "eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical care se produce din eroare, neglijenţă, imprudenţă sau cunoştinţe medicale insuficiente, prin acte individuale, în cadrul procesului de prevenţie, diagnostic şi tratament". Prin urmare, pacienţii diagnosticaţi greşit, care prin această eroare au suferit un prejudiciu, sunt îndreptăţiţi să solicite o reparaţie morală, explică avocatul Adrian Stancu, decanul Baroului Bihor. "Malpraxis înseamnă şi privare de şanse, şi întârzierea diagnosticării corecte", spune el. 

Un diagnostic grav poate împinge pacienţii la gesturi extreme. "Oamenii care primesc vestea unui diagnostic grav trec prin mai multe etape. Întâi suferă un şoc puternic, apoi trec printr-o perioadă de negare, apoi depresie. Există un studiu care a arătat că la trei ani după primirea unui rezultat fals pozitiv, nivelul de anxietate a persoanei implicate este acelaşi cu cel al uneia care chiar a trecut prin boala respectivă", arată psihologul Corina Lupău. 

Cu toate acestea, procesul declanşat de Alexandru Moş este unul rar, confirmă dr. Carmen Pantiş, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, unde până acum nu s-au înregistrat astfel de plângeri. "La noi ajung plângerile ce ţin mai mult de atitudinea medicului faţă de pacient, de modul în care au fost îngrijiţi sau trataţi", spune dr. Pantiş, care nu exclude varianta ca eventualii pacienţi nemulţumiţi să se fi adresat direct organelor de anchetă sau instanţelor, căci "pacientul doreşte acoperirea prejudiciului, iar noi nu putem face asta".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Erata
Comentariul "Tabla" nu era pentru acest articol!! Scuze...
Postat 05 August 2020, 10:24 de AnaConda
Tabla
Eheeeiii, daca ar fi controlati "la sange", toti cei din functii din toata provincia Romania, putini ar fi cei gasiti "curati"!! Dar pica de fazani cei ce nu stiu "tabla impartirii" si cat "parandarat" si unde sa dea!! Astea sunt simptomele cancerului in metastaza in care se afla fosta noastra... patrie!!
Postat 05 August 2020, 10:23 de AnaConda
alta fosila
Eu nu inteleg: doamna a fost profesor, deci daca nu mai este inseamna ca este pensionara. Daca este pensionara, cum este "şefa Serviciului de Anatomie Patologică" ? Asta este boala Romaniei, pe langa nepotism si coruptie: nu se lasa oamenii dusi la pensie pt nimic in lume, de parca in ei ar sta lumea asta.
Postat 05 August 2020, 10:23 de oradea_mea_si_a_ta
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1198 RON
  • 1 EUR = 4.8595 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON