Niciun oficial nu o zice pe şleau, dar situaţia e mai proastă ca oricând. O arată toţi indicatorii, de la înmulţirea numărului de noi infectări depistate zilnic, cu pacienţi în stare tot mai serioasă, inclusiv copii de 1 an, până la atingerea limitei la ATI, ba chiar şi a capacităţii de spitalizare în celelalte secţii.
Detalii mai puţin ştiute completează şi ele tabloul sumbru: pe fondul oboselii cronice, personalul medico-sanitar este la rându-i măcinat de îmbolnăviri. O asistentă din Oradea a şi murit, iar un medic, deşi declarat vindecat, suferă de sechele şi nu poate munci de mai bine de o lună. Peste toate, începe să se simtă şi deficitul de medicamente.
BIHOREANUL vă arată cum, deşi încă n-a ajuns la fel de neagră ca în judeţele vecine, criza Covid atinge cote alarmante şi în Bihor. Asta în pragul iernii, înainte ca SARS-CoV-2 să se suprapună obişnuitelor virusuri gripale.
Fără nazuri
În timp ce mai toată lumea vorbeşte de valul I şi de valul II al pandemiei, fără să înţeleagă prea bine ce înseamnă, un medic orădean din Spitalul Municipal împarte criza sanitară după propria experienţă. "În starea de urgenţă ne sunau doar rudele pacienţilor, să întrebe cum sunt. În vară, după concedii, când au crescut brusc îmbolnăvirile, unii voiau să fie internaţi în rezerve cu televizor. Mai nou, întrebarea e dacă mai sunt locuri, fără alte pretenţii", povesteşte doctorul care, la fel ca mai toţi colegii, nu vrea ca numele să-i fie făcut public. "În martie eram eroi, acum mai însemnăm ceva strict pentru pacienţi", motivează el.
O vreme l-a obsedat altă întrebare răspândită la fel de larg ca virusul, peste tot: "Cunoşti pe cineva cu Covid?". De vreo două săptămâni, la Municipal ajung însă pacienţi cunoscuţi de toată lumea: ba un deputat, ca Florica Cherecheş, ba un episcop, precum Virgil Bercea, ba fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Traian Bodea, universitari de tot felul, care se adaugă bihorenilor de peste tot, din Oradea la Valea lui Mihai, Şinteu ori Borod până la Criştioru de Jos, Finiş şi Avram Iancu.
ATI, 100%
Oamenii sunt îngrijoraţi din nou, au constatat medicii. Motivat, având în vedere ritmul îmbolnăvirilor. În primele 6 zile ale săptămânii trecute în Bihor au fost confirmate cu Covid încă 757 persoane, deci o medie zilnică de 126 noi cazuri: duminică 67 (în weekend se fac mai puţine teste), luni 99, marţi 82, miercuri 126, joi 127, vineri 122, sâmbătă 134.
Miercuri, în ziua primului "record" din cele trei ale săptămânii după numărul de noi îmbolnăviri, s-a mai înregistrat unul: pentru prima oară de la începutul crizei sanitare, capacitatea ATI a Spitalului Municipal Oradea a fost depăşită, cu 26 de pacienţi la 25 de paturi. "Împreună cu conducerea spitalului am luat măsuri de suplimentare cu cele 10 paturi ţinute în rezervă, echipate complet, cu ventilatoare şi monitoare", a declarat BIHOREANULUI dr. Gheorghe Carp (foto), coordonatorul sistemului sanitar din judeţ.
Ţinuţi la Urgenţe
Pentru că de la mijlocul săptămânii era limpede că şi capacitatea de spitalizare anti-Covid va ajunge la limită (de altfel, de duminica trecută incidenţa îmbolnăvirilor a crescut în Bihor de la 1,32 cazuri la mia de locuitori la 1,97 sâmbătă), autorităţile au decis şi suplimentarea acesteia.
Spitalul Municipal are 313 paturi în clădirea din Rogerius pentru pacienţii cu simptome medii şi alte 80 în vechile secţii de Infecţioase din strada Republicii pentru bolnavii cu forme uşoare, 120 locuri în secţia de Pneumologie-TBC din strada Izvorului şi încă 24 în secţia exterioară de Infecţioase din Beiuş, acestea pentru bolnavii "suspecţi".
De lunea aceasta, secţia cu 150 paturi din Băile 1 Mai a Spitalului de Recuperare Felix revine ca unitate suport Covid, pentru asimptomatici şi forme uşoare. În plus, la clădirea din Rogerius rezervorul de oxigen a fost suplimentat cu 20.000 litri, iar la cea din Republicii cu 5.000 litri, aici adunându-se şi toate buteliile cu oxigen existente.
Sâmbătă, înainte ca suplimentarea paturilor să fi fost operată, Municipalul a înregistrat o nouă premieră: timp de 2 ore n-a avut nici un pat liber! Explicaţia? În precedentele 24 de ore au fost confirmate cu Covid 134 de persoane, între care şi 12 pacienţi suspecţi de la Pneumologie care au trebuit transferaţi pe Coposu. "Am ţinut doi pacienţi la Urgenţe până le-am găsit loc pe secţii", a declarat BIHOREANULUI directorul medical, dr. Ovidiu Burtă (foto).
Cad şi medicii
Problemele generate de evoluţia pandemiei nu se rezumă însă doar la capacitatea de spitalizare. Cea mai serioasă e cea a resurselor umane, pentru că şi personalul medico-sanitar se infectează şi, evident, iese din "circuit". Numai miercurea trecută, 11 angajaţi ai Spitalului Judeţean au fost confirmaţi cu Covid, asta după ce o asistentă a decedat luna aceasta din cauza bolii.
La Municipal, unde au fost mobilizaţi toţi cei 10 infecţionişti din judeţ, aproape jumătate s-au îmbolnăvit în ultimele luni, inclusiv şefii de secţii. Un altul, dr. Iulian Zaporojan, diagnosticat în septembrie, a avut o formă serioasă a bolii. Deşi declarat vindecat, nu e nici acum recuperat, aşa că la finele săptămânii trecute era aşteptat transferul unui medic de la Satu Mare. Pe Terapie Intensivă lucrează 12 doctori, dintre care unul s-a îmbolnăvit, în prezent fiind inapt, iar dr. Carp afirmă că la nevoie vor fi detaşaţi 5 specialişti de la Judeţean.
De altfel, adaugă dr. Burtă, în ultimele luni, la unitatea anti-Covid din Oradea au mai fost detaşaţi cardiologi, internişti şi pneumologi de la Aleşd, Salonta, Marghita şi Ştei. "90% din pacienţii Covid au şi alte probleme de sănătate, aşa că lucrează din plin şi colegii de la Interne, Nefrologie, Chirurgie, Pneumologie, Cardiologie şi Pediatrie". Faţă de "valul I", doar partea de Obstetrică şi Ginecologie a preluat-o Maternitatea, dar chiar şi aşa numărul intervenţiilor chirurgicale efectuate la Municipal de la începutul pandemiei a depăşit 1.000. "Am mai spus, numai împuşcaţi nu am avut cu Covid", aminteşte dr. Burtă.
Asimptomaticii, minoritari
Tot o noutate e că de câteva săptămâni persoanele depistate cu Covid au vârste tot mai scăzute. Săptămâna trecută au ajuns la Municipal inclusiv o fetiţă de 1 an din Oradea, un băieţel de 3 ani din Biharia şi alţi copii de 9-13 ani. Şefa DSP Bihor, dr. Daniela Rahotă (foto), afirmă că, potrivit anchetelor epidemiologice, îmbolnăvirile nu s-au petrecut în unităţile de învăţământ, ca dovadă nu au existat infectări între elevi şi profesori, ci în familii, ca rezultat al răspândirii comunitare necontrolate.
De asemenea, şi formele de boală sunt tot mai serioase. "Până în vară, majoritatea persoanelor cu Covid erau asimptomatice. Acum asimptomatici sunt puţini", spune dr. Rahotă. Miercurea trecută, de exemplu, din 126 noi bolnavi, 87 sunaseră la Ambulanţă pentru că s-au simţit rău. "Puţini mai refuză internarea, iar dintre cei care aleg izolarea acasă mulţi sună după câteva zile la Ambulanţă pentru că încep să se simtă rău şi ajung tot în spital".
Sincope la medicamente
Înmulţirea numărului de bolnavi a determinat, implicit, şi creşterea consumului de medicamente anti şi retrovirale, antibiotice, anticoagulante şi hepatoprotectoare. "Urmăm schemele de tratament cunoscute, dar am început să avem sincope în aprovizionare, ceea ce era de aşteptat. În România, de exemplu, Remdesivir ajunge dintr-o cotă a Uniunii Europene, dar medicamentul a început să fie greu disponibil după ce americanii au cumpărat toată producţia, care se face la ei", spune dr. Ovidiu Burtă.
Concluzia o trage coordonatorul spitalelor din judeţ, convins că "urmează o perioadă foarte grea, mai ales că vine şi iarna", iar singura modalitate pentru evitarea adâncirii crizei este ca oamenii să fie primii care se protejează. "Oricât am creşte orice capacitate a spitalelor, lupta anti-Covid nu în spitale se câştigă", spune dr. Gheorghe Carp, sfătuind bihorenii să respecte regulile cunoscute: să evite orice spaţiu aglomerat, să poarte mască în mod corect, peste gură şi nas şi să-şi spele mâinile după ce ating orice obiect posibil infectat. Altfel, e clar de pe acum, va fi şi mai rău!
RISC DE RESTRICŢII
Oradea, aproape 3 la mie
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă urmăreşte permanent incidenţa îmbolnăvirilor pe oraşe şi comune, deoarece trebuie să instituie restricţii dacă se depăşeşte pragul de 3 infectări la 1.000 de locuitori în 14 zile. Duminică, limita era depăşită în 5 comune - Sântandrei (6,25), Toboliu (4,54), Bratca (3,97), Sânmartin (3,24) şi Hidişelu de Sus (3,19) - unde va fi obligatorie purtarea măştii de protecţie şi în spaţii deschise, iar activităţile de interior vor fi interzise în restaurante, cafenele, baruri, săli de jocuri etc.
Tot mai multe UAT-uri se apropie de pragul de 3 la mie (până la care activitatea HoReCa încă e permisă în interior, în limita a 30% din locuri), prima fiind chiar Oradea (cu o incidenţă de 2,81), ceea ce înseamnă că în curând şi aici se vor institui restricţii.
Rate de infectare de peste 2 la mie mai sunt în Săcădat (2,76), Suplacu de Barcău (2,70), Căbeşti (2,69), Beiuş (2,29), Drăgeşti (2,28), Nojorid (2,27), Oşorhei (2,24), Olcea (2,17), Copăcel (2,06) şi Aleşd (2,02), iar de peste 1,5 la mie (cu activităţi HoReCa în interior în limita a 50% din locuri) în Girişu de Criş, Bunteşti, Holod, Abrămuţ, Marghita, Cetariu, Şinteu, Remetea, Cefa, Paleu, Sânnicolau Român, Spinuş, Şuncuiuş şi Lugaşu de Jos.
La calcularea incidenţei se scad persoanele diagnosticate în Bihor, dar care sunt din alte judeţe.
SOLUŢIE ALTERNATIVĂ
Medicii de familie, implicaţi anti-Covid
Presiunea pe sistemul spitalicesc a crescut săptămâna trecută în întreaga ţară, sâmbătă fiind internate în unităţile de profil 10.307 persoane, dintre care 787 pacienţi în ATI, nou record.
Pentru a micşora încărcarea spitalelor, Guvernul a adoptat joi o Ordonanţă de Urgenţă potrivit căreia pacienţii asimptomatici şi cu simptome uşoare nu vor mai fi internaţi, ci vor sta izolaţi acasă sub monitorizarea medicilor de familie, fără a fi evaluaţi de specialişti, urmând să fie spitalizaţi doar dacă simptomele se agravează.
Deocamdată OUG nu produce efecte, nefiind publicată în Monitorul Oficial, dar a fost deja criticată de asociaţii ale medicilor de familie, care acuză lipsa unor protocoale de lucru şi ghiduri de tratament, precum şi a materialelor de protecţie sanitară necesare pentru a-şi vizita la domiciliu bolnavii cu Covid.
CE FAC BOLNAVII CRONICI
Reguli de internare la Judeţean şi Centrul Oncologic
Potrivit dr. Gheorghe Carp, pentru ca bolnavii cronici să nu rămână fără servicii medicale, acestea sunt asigurate în continuare atât de Centrul Oncologic, cât şi de Spitalul Judeţean, unde internările se fac şi în regim de urgenţă, prin UPU, şi pe bază de programare.
Circuitul începe la ambulatoriul Spitalului Judeţean, unde bolnavii pot consulta medici de toate specialităţile, iar aceştia decid care pot fi trataţi în regim ambulatoriu (cu medicaţie la domiciliu) şi care trebuie internaţi. "Pe primele 9 luni ale anului, numărul internărilor în Spitalul Judeţean este aproape acelaşi ca în primele trei trimestre ale anului trecut", spune managerul.
VOCEA STRĂZII
Credeţi că restricţiile pentru prevenirea răspândirii Covid-19 ar trebui înăsprite în Oradea?
Oamenii ar trebui să fie mai precauţi. Am fost la spectacole de teatru unde aproape toţi spectatorii şi-au dat jos masca rapid.
Maria Vaida
Oamenii sunt sătui de izolare, nu cred că ne trebuie iar carantină sau să închidem restaurantele. Fiecare se protejează cum crede.
George Mihele
Dacă vrem să fim în siguranţă, trebuie înăsprite regulile. Şi aşa, mă tem că mulţi români nu ar ţine cont că doar ei pot opri răspândirea.
Alexandra
Degeaba se înăspresc regulile, dacă nimeni nu le respectă, toţi caută să le evite. Este nevoie ca oamenii să înţeleagă că este un pericol real.
Anonim
Da, cred că avem nevoie de măsuri mai dure şi cred că trebuie date amenzi. Oamenii nu se supun regulilor decât dacă simt că au ceva de pierdut.
Iulia
Eu cred că, de fapt, ca să scăpăm de pandemie şi de isterie, trebuie să închidem televizoarele. Nu cred în mesajele alarmiste.
Sándor
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.