Camera Deputaților a decis că abuzul în serviciu nu va avea „prag” și interceptările vor fi folosite în procese. Iată cum au votat deputații din Bihor!

Deputaţii au votat miercuri proiectul de modificare a Codului Penal fără a fi impus, până la urmă, un prag al prejudiciului în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, şi au aprobat, totodată, modificări la Codul de procedură penală care permit folosirea interceptărilor făcute de SRI ca probe în procese, inclusiv în dosarele de corupţie. 

Camera Deputaţilor este cameră decizională în cazul ambelor proiecte de lege. Astfel, proiectele vor merge la promulgare dacă nu va exista vreo sesizare la Curtea Constituţională a României. 

Cum au votat bihorenii

Cel privind Codul Penal, care nu stabileşte vreun prag al prejudiciului în ceea ce priveşte abuzul în serviciu, a trecut cu 191 de voturi "pentru", 66 de voturi "împotrivă" şi 12 abţineri. Deputaţii bihoreni din PSD, PNL şi UDMR prezenţi la şedinţa din plen au votat aşa cum au decis liderii coaliţiei de guvernământ: "da!". Este vorba despre Aurel Căuş (PNL), Ioan Cupşa (PNL), Ioan Mang (PSD) şi Szabó Ödön (UDMR), potrivit datelor publicate pe portalul Camerei Deputaţilor.

În schimb, deputatul USR de Bihor, Silviu Dehelean, a votat împotriva proiectului de modificare a Codului Penal, la fel şi deputatul ex-AUR Mihai Lasca. 

În ceea ce priveşte proiectul privind Codul de Procedură Penală, care introduce folosirea interceptărilor făcute de serviciile secrete în procese, inclusiv cele pe teme de corupţie, miercuri, acesta a trecut de Camera Deputaților cu 168 de voturi "pentru", 75 "împotrivă" şi 20 de abţineri.

Deputaţii bihoreni au votat în acelaşi fel ca la proiectul menţionat mai sus, mai puţin Szabó Ödön, care s-a abţinut, la fel ca alţi aleşi ai UDMR. 

Dispute în plen

În şedinţa de plen au fost intervenţii înflăcărate. Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că acest proiect are "foarte multe vulnerabilităţi" şi elemente de neconstituţionalitate, care periclitează fondurile PNRR. El a mai spus că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a elaborat proiectul Codului Penal "pe genunchi", notează Spotmedia.ro. 

De asemenea, liderul AUR, George Simion, a susţinut că "SRI nu trebuie introdus în anchetele penale".

În schimb, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a acuzat Opoziţia că nu a fost în stare să adopte aceste coduri penale.

"Peste ani de zile, ceea ce va rămâne nu sunt declaraţiile, trotinetele, cablurile şi boxele dvs, ci sunt legile adoptate de această coaliţie. Această coaliţie a votat anul trecut desfiinţarea SIIJ, aţi fost incapabili să o faceţi, legile justiţiei, 12 luni v-aţi uitat la ele, ca pisica în calendar, incapabili să le treceţi, legea privind avertizorii de integritate, legea privind consolidarea ANABI, ca să recuperăm produsele infracţiunii despre care dvs vorbiţi şi nu faceţi nimic şi în fine codurile penale", a afirmat Cătălin Predoiu, citat de News.ro.

Ministrul Justiţiei a susţinut, pe de altă parte, că forma adoptată a Codului Penal nu va intra în contradicţie cu deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale, care menţionau despre impunerea unui prag valoric pentru faptele de abuz în serviciu. "Obligaţia de a pune un prag nu este menţionată în dispozitiv, de aici a plecat şi toată controversa care datează de ani de zile. Deciziile sunt vechi de 5 sau 7 ani de zile şi nici până acum nu a fost lămurită, nici în doctrină, nici în jurisprudenţa Curţii", a spus Predoiu.

Inquam Photos / Octav Ganea

Cu interceptări în procese

În proiectul adoptat miercuri, articolul privind abuzul în serviciu are următorul text: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică". 

În ceea ce priveşte proiectul privind Codul de procedură penală, acesta introduce, printre altele, un articol referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii. "Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări", se arată în proiectul adoptat, conform Spotmedia.ro. 

Aceeaşi sursă notează că infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul Penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunile de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunile care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.

Cu încurcături şi complicaţii

Așa cum BIHOREANUL a mai scris, în urmă cu o săptămână, plenul Senatului votase - în calitate de primă cameră sesizată - un amendament pentru introducerea unui prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu, un prag aproape identic cu cel promovat de tandemul Dragnea - Grindeanu prin OUG 13, celebra ordonanță care a scos românii în stradă. Opoziția acuză că amendamentul a fost introdus pe ascuns.

Doi senatori bihoreni, Florian Bodog (PSD) şi Adrian Hatos (PNL), au aprobat introducerea acestui prag de circa 50.000 de euro, decizie care a revoltat societatea civilă. În Capitală a avut loc și un protest.

Ulterior, Ministerul Justiţiei a propus introducerea unui prag mult mai mic, de 9.000 de lei, pentru abuzul în serviciu, iar acest prag a tot fost „modificat” în discuțiile care au avut loc în ultimele zile în spațiul public.

În ceea ce priveşte prevederea referitoare la folosirea interceptărilor în procese, inclusiv în dosarele de corupţie, aceasta era să fie scoasă din proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Marţi, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a votat pentru scoaterea interceptărilor tocmai din procesele de corupţie.

În aceeaşi şedinţă însă, după un telefon primit de preşedinta comisiei, Laura Vicol, din partea liderilor coaliţiei, majoritatea membrilor comisiei au votat să renunţe la orice modificare făcută celor două proiecte de lege (Codul Penal, Codul de procedură penală). Astfel, proiectele au mers la Camera Deputaţilor în formele propuse de Guvernul României, deci fără prag în ceea ce priveşte abuzul în serviciu şi cu folosirea interceptărilor.