Au dat-o de gard! În loc de exproprieri, Primăria Oradea vrea să i se doneze terenuri. O fostă juristă a instituției zice „pas” (FOTO0)

Strada Aurel Covaci din cartierul Oncea, până de curând o uliță desfundată, a intrat în modernizare. Lungă de 580 metri, are carosabilul lat de circa 6 metri și trotuare de până la 2 metri, prevăzute cu spații verzi.

Doar în dreptul numărului 5, trotuarul se înjumătățește brusc, lovindu-se de un gard de piatră. „În urmă cu 20 de ani am făcut o donație de teren Primăriei, pentru trotuar și drum. Acum cer să fiu expropriată pentru gard, cum cere legea”, spune proprietara casei, Marioara Roșan.

Atenție, trotuar îngustat!

Constructorul a montat canalizarea pluvială, a refăcut terasamentele, a montat bordura, a amenajat trotuarele cu spații verzi și pregătește asfaltarea. Urmează să se stabilească, însă, cum. Modernizarea străzii Aurel Covaci, lucrare de 1,5 milioane lei, s-a poticnit în gardul de piatră ce împrejmuiește casa de la nr. 5.

„Tot aliniamentul stradal este drept, numai spre capăt, la numărul 5, trotuarul se îngustează într-un gard care iese în afară cam cu un metru”, zice directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș (foto).

Proprietarul casei refuză să-și mute gardul pentru ca trotuarul să păstreze aceeași lățime pe toată strada. Asta, pentru că Primăria vrea ca operațiunea să se facă gratuit, prin donație, iar proprietarul cere să fie despăgubit, contra cost...

Gata cu donațiile!

Practica municipalității „teren contra lucrări” e veche de când lumea. Pentru a obține autorizație de construire pe un amplasament neviabilizat, orădenii erau obligați de Primărie să renunțe la o parte din teren, iar acesta urma să fie folosit pentru amenajarea de drumuri. În acest fel, orașul a preluat în fiecare an, gratuit, circa 23.000 mp de teren. Valoarea este necunoscută, pentru că terenurile donate nu se evaluează.

Practicat în toată țara, trocul a fost „desființat” de justiție anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărând că autoritățile locale nu pot condiționa acordarea autorizațiilor de construire de donarea terenurilor pentru amenajarea de utilități. „Reclamanta este îndreptățită la obținerea unei juste despăgubiri, în condițiile în care dreptul la proprietate, un drept fundamental, reclamat de dispozițiile art. 44 din Constituția României, i-a fost încălcat”, au arătat judecătorii într-un proces intentat de un cetățean Primăriei și Consiliului Local Cluj.

Mai mult, instanța a declarat nulă declarația notarială prin care clujeanul renunța la teren în lipsa „unei prealabile și juste despăgubiri”, obligând Primăria să-l despăgubească cu 7.500 euro pentru 43 mp de teren. În Oradea, însă, municipalitatea preia în continuare donații...

Mecanismul donației

Obișnuită să primească teren gratuit, Primăria nu vrea acum să plătească pentru el, mai ales dacă este vorba de unul care i-a scăpat „printre degete”, nici ea nu știe cum.

În 2003, familia Liviu și Marioara Roșan a cumpărat 1.000 mp de teren în câmp, în zona care astăzi este strada Aurel Covaci, iar în 2004 a început demersuri pentru construirea unei case. „Fiind prima casă din zonă, Primăria ne-a obligat să facem PUD și PUZ, pe care am plătit cam 500 euro”, povestește Marioara Roșan (foto).

Femeia își cunoaște drepturile: juristă de profesie, a lucrat chiar la Primărie, la Administrația Imobiliară Oradea, unde s-a remarcat după ce a apărat interesele orașului în procesul cu Ordinul Premonstratens care revendica clădirea Colegiului Național Mihai Eminescu, dar în 2016 a preferat Universitatea.

„În 2004, ca să primești autorizație de construire trebuia să faci o ofertă de donație de teren pe care Primăria o accepta. Oferta era valabilă 6 luni. Am făcut actele la notar, am depus oferta la Primărie, am primit semnătură pe copie și apoi nu m-am mai interesat de ea”, povestește Roșan.

Cu actele în mână, familia și-a construit casa și a primit autorizație de luare în folosință, semn că totul este corect, iar ulterior și-a îngrădit proprietatea cu un gard din piatră, tot cu acte. „Am lăsat terenul pentru stradă, iar gardul l-am făcut pe proprietatea mea”, subliniază femeia.

Donație cu repetiție

Donația oferită de familia Roșan nu s-a mai perfectat, însă, niciodată. În iulie 2022, brusc, după aproape două decenii, în loc să apeleze la bunăvoința acesteia sau să facă demersuri de expropriere, cum ar fi normal, Primăria i-a cerut să finalizeze donația celor 101 mp de teren.

Mai mult, municipalitatea i-a solicitat să-și demoleze gardul pe propria cheltuială. „Chiar dacă imobilul a făcut obiectul unei oferte de donație, cu rea credință ați construit împrejmuirea imobilului dumneavoastră afectând și această porțiune de teren”, arată o adresă semnată de șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, și de primarul Florin Birta.

Reprezentanții municipalității au amenințat că, în caz contrar, vor desființa gardul pe cale administrativă, urmând să impute cheltuielile proprietarilor și, în plus, să-i pună la plată pentru cei 101 mp la care au renunțat și pentru care nu au plătit impozit.

„Nu este vina mea...”

Marioara Roșan n-a acceptat să facă altă donație. „Nu e vina mea că Primăria nu și-a înregistrat donația la timp, iar acum această procedură a devenit ilegală”, spune jurista, care refuză să își demoleze gardul. „Gardul e amplasat corect. Faptul că Primăria a obligat ceilalți proprietari, care au construit mai târziu, să doneze mai mult teren la drum, iar acum gardul meu iese un metru în față, nu este responsabilitatea mea”, adaugă femeia.

Ea vrea doar să își acopere pierderea. „Nu am pretenții pentru terenul la care am renunțat, sub trotuar și șosea, dar demolarea gardului, cum vrea Primăria, mă costă prea mult. Ar însemna să mut poarta, contoarele de apă, de gaz și de electricitate, plus arborii din curte. Să mă despăgubească corect!”, cere Roșan, care se vede victimă a foștilor colegi din Primărie: „Cineva are ceva cu mine”.

Nimeni nu știe nimic!

Săptămâna trecută, în ciuda insistențelor BIHOREANULUI, nimeni din Primărie nu putea să explice cum s-a ajuns ca donația din 2004 să nu mai fie perfectată. „Atunci nu eram în Primărie nici eu, nici secretarul Consiliului Local, Eugenia Borbei, nici directorul tehnic, Sebastian Marchiș”, spune directorul DPI, Lucian Popa.

În loc să caute vinovații care au omis încheierea actelor la timp ori au autorizat construcțiile familiei Roșan fără să lămurească problema terenului, funcționarii insistă pentru perfectarea donației cu titlu gratuit. „Nu e corect să expropriem familia Roșan pe bani în timp ce vecinii acesteia au făcut donații gratuite”, argumentează Eugenia Borbei (foto).

De cealaltă parte, directorul tehnic, cel care supervizează modernizarea străzii, este între ciocan și nicovală. „Pe strada Aurel Covaci ne-am dorit un trotuar lat pe care să încapă și un spațiu verde. Cum donația terenului nu este dorită de proprietarii imobilului, iar soluția exproprierii nu este dorită de Primărie, vom moderniza strada până la gard”, spune Sebastian Marchiș. Așadar, trama stradală va rămâne inestetică. „Trotuarul va fi îngustat cu circa un metru pe lângă gard, unde nu vom mai face spațiu verde, dar se va putea circula”.

Toate astea, pentru că lucrurile nerezolvate la timp se răzbună. Din păcate, nu împotriva Primăriei care nu se intabulează la timp pe terenurile donate de orădeni, ci pe cetățenii care vor avea parte de un drum cu trotuarul îngustat. Fără măcar ca municipalitatea să încerce să stabilească vinovatul...

DONAȚIILE CONTINUĂ!
Primăria Oradea, pe stilul ei

În ciuda deciziei Înaltei Curți, care cere administrațiilor locale să nu mai accepte donații de terenuri condiționate, ci să facă exproprieri când este necesar, municipalitatea orădeană a păstrat în funcțiune prima metodă. Pentru că termenul „donație” sună prea bătător la ochi, însă, juriștii Primăriei l-au înlocuit mai nou cu cel de „preluare în proprietatea Unității Administrativ Teritoriale”.

„În fiecare ședință avem cam 10 proiecte de hotărâri privind renunțarea la dreptul de proprietate asupra terenului pentru amenajarea de utilități sau drumuri publice”, recunoaște secretarul CL, Eugenia Borbei.

Orădenii au cedat anul acesta orașului circa 50 de amplasamente cu suprafețe ce încep de la câțiva metri pătrați și ajung la câteva sute. O persoană fizică a cedat, de pildă, 600 mp în strada Făgetului, iar o firmă a renunțat la 1.500 mp în zona străzii Matei Corvin.