An nou, aceleaşi bătălii... PNL-iştii au boicotat prima şedinţă din 2019 a Consiliului Judeţean, iar un proiect de 7 milioane euro a fost din nou amânat! (FOTO/VIDEO)

Prima şedinţă a Consiliului Judeţean Bihor din 2019 s-a desfăşurat, marţi, în absenţa celor 16 consilieri judeţeni ai PNL, care, şi-au motivat apoi gestul spunând că vor să fie consultaţi pe teme importante pentru bihoreni.

În şedinţa ţinută în lipsa lor, PSD-istul Ioan Gheorghe Ţara a fost înlocuit cu un altul, Cosmin Durnea, iar proiectele care au necesitat 24 de voturi, între care cele pentru Parcul Ştiinţific şi Tehnologic, au căzut pe bandă rulantă.

Schimbări de trupe

2019 a început cu o şedinţă interesantă la Consiliul Judeţean, de la care au lipsit toţi consilierii liberali, fără să transmită din ce motive. Vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang, a spus că PNL-iştii au vrut să "saboteze" întâlnirea întrucât credeau că, deoarece PSD-istul Ioan Gheorghe Ţara şi-a dat demisia, consilierii puterii vor fi doar 17, deci nu vor avea cvorum pentru a ţine şedinţa.

"S-au bazat pe faptul că domnul Ţara şi-a dat demisia. S-au înşelat amarnic. Regret în numele lor că s-au înşelat din nou. Probabil că vor merge din nou în instanţă, asta e procedura PNL... Vă rog să filmaţi cum luptă ei pentru binele judeţului, absentând. Şi nu e prima dată", a afirmat, în plen, Mang.

Şeful PSD a subliniat că, potrivit legii, Ioan Gheorghe Ţara este în funcţie până la votul privind încetarea mandatului său din plenul CJ, el nepierzându-şi această calitate prin simpla demisie.

După cum BIHOREANUL a scris, Ţara a fost desemnat membru nexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, funcţie remunerată cu cel puţin 6.000 euro pe lună. El a fost validat pe 17 decembrie de plenul comun al Parlamentului. Ca urmare, şi-a dat demisia pentru a nu intra în stare de incompatibilitate.

Locul lui Ţara a fost luat de PSD-istul Cosmin Durnea (foto), economist din Marghita, care a fost validat în funcţie de cei 17 consilieri judeţeni rămaşi la masă după revocarea lui Ţara.

Proiect în pericol?

Cum PNL-iştii au lipsit de la şedinţă, cei 18 consilieri ai puterii au fost insuficienţi pentru a vota mai multe proiecte ce vizează patrimoniul şi necesită două treimi. Astfel nu au trecut nici de această dată cele două proiecte necesare pentru depunerea proiectului de finanţare europeană pentru Parcul Ştiinţific şi Tehnologic.

Este vorba despre contractul de asociere în participaţiune între CJ Bihor, Universitatea din Oradea şi Societatea Parcuri Industriale Bihor pentru realizarea acestui parc, respectiv darea în folosinţă a unui teren de 7.600 mp pentru înfiinţarea acestuia.

Parcul Ştiinţific şi Tehnologic din Oradea presupune o investiţie de 7 milioane euro, cu scopul de a pune oraşul pe harta cercetării şi inovării ştiinţifice. Autorităţile vor să obţină finanţare europeană pentru realizarea lui, termenul limită de depunere a proiectului fiind de 13 februarie.

În acest context, la propunerea consilierului Bujor Chirilă, preşedintele CJ, Pásztor Sándor, a anunţat că este posibilă convocarea unei şedinţe extraordinare pentru aprobarea proiectului, având în vedere importanţa lui.

De asemenea, nu au trecut proiecte legate de construirea unor autogări în Săcueni, Marghita şi Beiuş, precum şi cele legate de actualizarea inventarului bunurilor din domeniul public şi privat al judeţului.

Mesaj pentru șefi

Într-o conferinţa de presă organizată de la ora 13 la sediul PNL Bihor, Ionel Avrigeanu, liderul grupului liberalilor din Consiliul Judeţean, a negat că ar fi vrut să saboteze şedinţa, susţinând în schimb că liberalii au vrut, la început de an, să le transmită un mesaj important celor din conducerea CJ.

"Noi am hotărât să nu participăm azi până nu lansăm acest apel, până nu le spunem ce ne dorim de la executiv în acest an pentru cetăţenii judeţului", a afirmat Avrigeanu. Concret, liderul PNL le-a transmis, prin presă, celor trei şefi ai Consiliului Judeţean -  Pásztor, Mang şi Bodea - că aleşii PNL, care reprezintă o bună parte a alegătorilor bihoreni, cer să fie chemaţi la masa consultărilor pe teme stringente.

Avrigeanu s-a referit concret la implemntarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în Bihor, proiect aflat în întârziere, managementul Aeroportului Internaţional Oradea, care suferă la capitolul curse externe, respectiv investiţiile în drumurile judeţene.

De ce n-a lansat acest apel înainte de şedinţa ordinară de marţi, Avrigeanu n-a mai explicat. La fel cum n-a putut argumenta nici din ce motive n-a cerut şi în discuţiile directe aceste întâlniri, mai ales că Mang tocmai dezvăluise că a vorbit cu o zi înainte la telefon cu liderul PNL.

Probleme urgente

Cert este că liberalii se simt în continuare ignoraţi de conducerea PSD – UDMR – ALDE a judeţului, în vreme ce aceasta are nevoie de voturile lor pe teme importante. În plus, a susţinut Avrigeanu, liberalii au propuneri concrete pentru eficientizarea procesului de întocmire a caietelor de sarcini necesare licitaţiilor pentru implementarea SMID, pentru eficientizarea managementului de la Aeroport şi atragerea de noi companii aeriene, precum şi pentru prioritizarea reabilitării drumurilor din judeţ, mai ales celor finanţate prin PNDL.

Avrigeanu a subliniat că este foarte important ca în această perioadă toţi primarii din Bihor să accepte şi să aprobe caietele de sarcini din cadrul SMID, caiete pe care nu le-au văzut încă. "Cred că un consens ar fi necesar. Dacă o singură primărie nu aprobă caietul de sarcini se blochează licitaţia", a spus Avrigeanu.

La capitolul drumuri, Avrigeanu a dat un exemplu, drumul Tăşad-Copăcel-Şerghiş-Vârciorog, a cărui reabilitare era executată cu fonduri prin PNDL 1 de firma vicepreşedintelui CJ Traian Bodea, care a renunţat la lucrare în momentul în care a fost ales în CJ Bihor. De atunci, nu s-a mai lucrat pe el. "De doi ani de zile nu s-a făcut o reproiectare pe 5 kilometri de drum, căci atât era nevoie, aşadar mă îndoiesc că se doreşte acest lucru", a spus Avrigeanu.

Prezent şi el la conferinţă, consilierul liberal Călin Gal a spus că are indicii că executivul CJ Bihor n-a respectat hotărârea instanţei de suspendare a bugetului pe anul 2018 şi ar fi făcut plăţi şi după 18 decembrie. PNL-istul a spus că a cerut în scris o statistică privind plăţile pentru a se lămuri dacă s-a respectat sau nu hotărârea instanţei.