Aleşd, singurul oraş din România care face bani din gunoi (FOTO)

Cine se scoală de dimineaţă...

În timp ce majoritatea oraşelor şi comunelor mari din ţară sunt pasibile să plătească amenzi pentru neînchiderea gropilor de gunoi şi nerespectarea obligaţiei de a neutraliza cel puţin 15% din deşeurile colectate, Aleşdul a devenit singura localitate care rezolvă problema deşeurilor profitabil atât economic, cât şi ecologic.

Investiţia, a spus la inaugurare primarul Zeno Ţipţer, are la bază un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro întocmit şi depus de Primăria Aleşd la Administraţia Fondului de Mediu (AFM) încă în 2007. Aprobat în 2008, contractul de finanţare prevedea ca din costul acesteia 60% să fie asigurat de AFM, iar restul de 40% de către Primăria Aleşd, din bugetul propriu.

Câştig pe linie

Împreună cu Ioan Dărăban, directorul firmei Adarco Invest Petroşani, cea care a construit instalaţia, managerul Salubri Aleşd, Florin Moraru, a prezentat modul de funcţionare a staţiei de sortare şi transfer a deşeurilor, dar şi care sunt câştigurile astfel obţinute.

"Deşeurile sunt cântărite la intrarea în incinta staţiei, apoi sunt descărcate pe suprafaţa betonată special amenajată, aflată lângă o bandă transportatoare. Aici, operatorii fac o presortare, extrăgând obiectele mari care ar putea deteriora covorul de cauciuc al benzii transportoare, după care deşeurile sunt duse pe bandă până spre un aşa-numit "ciur rotativ", din care ies - separat -plasticul, hârtia, cartonul şi metalul. Restul, adică materia care nu se poate recupera, considerat deşeu biodegradabil, este dirijat către staţia de transfer, pentru a fi transportate la groapa de gunoi ecologică", a explicat Florin Moraru.

De altfel, Salubri a şi vândut deja PET-uri recuperate în perioada de probe care a durat o săptămână, în valoare de 20.000 de lei.

Staţia de la Aleşd are o capacitate de prelucrare de 120 tone de deşeuri în opt ore şi ar putea asigura reciclarea deşeurilor produse în aproape tot judeţul.