Candidatul Alexander Van der Bellen se clasează pe primul loc în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria, desfăşurat duminică.
Potrivit unui exit-poll, realizat de institutul de cercetare SORA, cu o marjă de eroare de 1,2%, Alexander Van der Bellen a obţinut 53,6% din voturi, în timp ce Norbert Hofer, candidatul de extremă-dreaptă, are 46,4%.
Alexander Van der Bellen a candidat independent, este ecologist şi a promis că legăturile dintre membri UE ar trebui să fie mai strânse, iar uniunea ar trebuie să fie mai puternică. Pe de altă parte, Norbet Hofer, indicat ca fiind un favorit al alegerilor de duminică, a precizat că nu îşi doreşte ca Austria să părăsească Uniunea, însă vrea o schimbare a uniunii prin care ţările membre să se bucure de mai multă independenţă. Hofer este un personaj controversat, mai multe demonstraţii împotriva acestuia având loc inclusiv sâmbătă. Sute de oameni au protestat pe străzile din Viena pentru că îl consideră pe politicanul de 45 de ani un nazist şi un pericol pentru Austria. O eventuală victorie a sa ar da un imbold rasiştilor şi extremiştilor, spuneau contestatarii lui.
Agenţia de ştiri Mediafax notează că Van der Bellen a câştigat şi alegerile desfăşurate în luna mai, cu mai puţin de un procent, însă acestea au fost anulate, în baza unei decizii date de Curtea Constituţională din Austria, din cauza unor nereguli în procesul de numărare a voturilor.
Duminică seară, directorul de campanie al lui Hofer a declarat că acesta a admis înfrângerea în faţa lui Van der Bellen, care potrivit exit-poll-urilor are un avantaj decisiv. Într-un mesaj pe Facebook, Hofer s-a declarat "infinit de trist" şi l-a felicitat pe contracandidatul lui pentru victoria obţinută.
Alegerile din Austria sunt considerate ca fiind un barometru care ar putea indica cum se vor descurca formaţiunile politice populiste în alte state din UE, notează agenţia de ştiri Mediafax.
Victoria lui Hofer în scrutinul prezidenţial, concomitent cu respingerea prin referendum a reformei constituţionale propuse de premierul italian Matteo Renzi, ar fi reprezentat un şoc dublu, aproape simultan, pentru Uniunea Europeană. Poziţia de preşedinte în Austria este simbolică, fără puteri executive, însă Hofer a indicat clar că doreşte să fie un şef de stat activ, ameninţând să demită guverne în cazul introducerii de taxe şi să ceară organizarea de referendumuri pe o serie de teme, chiar dacă convocarea de plebiscite nu intră în atribuţiile preşedintelui.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.