Cine vrea bani e timpul să ceară! Conducerea municipalităţii supune dezbaterii publice un proiect al bugetului local în valoare de 985 milioane lei, cu 6% mai mic faţă de execuţia bugetară, de 1.044 milioane lei, de la sfârşitul anului trecut.
"E dificil să comparăm cele două bugete datorită modificărilor care au intervenit. Salariile profesorilor, în valoare de 100 milioane lei, care anul trecut s-au plătit prin bugetul local, nu se mai regăsesc în acesta, ele urmând să fie plătite prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor. La fel, alte 50 milioane lei se pierd din impozitul pe salarii", a explicat directorul economic al Primăriei, Eduard Florea.
Directorul a calificat bugetul pe anul 2018 ca unul "echilibrat şi echitabil", pe considerentul că, pe fondul reducerii cheltuielilor de funcţionare, municipalitatea a încercat să păstreze calitatea serviciilor şi investiţiile oraşului la nivelul din 2017.
"Ne-am întors la nivelul din 2016!"
Spre deosebire de anul trecut, când veniturile oraşului s-au ridicat la 339 milioane lei pentru anul 2018, acestea sunt estimate la doar 303,8 milioane lei pe fondul diminuării impozitului pe venit.
Diferenţa de 36 milioane lei ar urma să fie compensată prin alocări de la bugetul de stat. "Ca nivel al veniturilor proprii ne-am întors în timp la nivelul 2016. Practic, am pierdut din veniturile pentru investiţii", a spus Florea.
Anul acesta veniturile proprii ale oraşului, din taxe şi impozite, reprezintă doar 31% din buget. Grosul încasărilor, de 53%, este reprezentat de veniturile instituţiilor publice precum spitale şi şcoli în valoare de 552,4 milioane lei.
Un procent de 6%, estimat la 56,8 milioane lei, îl reprezintă finanţările europene şi încă 1% sunt împrumuturile de circa 6,5 milioane lei.
"Fondurile europene reprezintă o sumă mai mică decât anul trecut pentru că suntem încă în aşteptarea semnării contractelor în condiţiile în care putem prevedea în buget doar sume certe", a explicat directorul economic.
Potrivit acestuia, 20 de milioane lei din cele 56,8 milioane lei sunt finanţările europene atrase pentru continuarea procesului de reabilitare a reţelelor de termoficare.
79% din bani merg pe cheltuieli de funcţionare
În ceea ce priveşte modul de cheltuire a bugetului local, municipalitatea estimează că anul acesta 79% din venituri, reprezentând 781 milioane lei, vor fi alocate pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. Diferenţa de 21%, adică 204,3 milioane lei, urmează să fie rezervată cheltuielilor de dezvoltare.
Cheltuielile operaţionale sunt constituite în procent de 63% din cheltuielile cu funcţionarea spitalelor şi şcolilor în valoare de 503,1 milioane lei, urmat la mare distanţă de procentul de 11%, adică 88,5 milioane lei, rezervat cheltuielilor cu serviciile publice.
Diferenţa o constituie costurile cu funcţionarea instituţiilor publice (8%), asistenţa socială (7%) respectiv sport şi cultură (2%).
"Sumele reprezentând cheltuielile operaţionale sunt în creştere pentru că a crescut salariul minim pe economie", a explicat Eduard Florea.
Spre deosebire de anii anteriori, conducerea municipalităţii a luat decizia de a suspenda finanţarea ONG-urilor pe bază de concurs de proiecte.
"Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune va avea un buget mai consistent pentru a finanţa atât acţiuni dedicate Centenarului, cât şi evenimente care au demonstrat în anii anteriori succes la public", a susţinut directorul.
În schimb, printre programele finanţate în continuare de municipalitate se vor număra: susţinerea învăţământului românesc din Micherechi (Ungaria), Gala Campionii Viitorului, premierea elevilor cu performanţe la învăţătură, iniţierea în înot a elevilor de clasa a II-a şi premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie.
Lucrări obligatorii
Lista de investiţii a municipalităţii este deschisă de lucrări în continuare precum cele de reabilitare a sistemului de termoficare (20,8 milioane lei), construirea podului Centenarului de lângă fostul Centru de Calcul (10,7 milioane lei), reabilitarea faţadelor clădirilor din centrul istoric (8,9 milioane lei), prelungirea drumului rapid (6,5 milioane lei) şi restaurarea Casei Darvas – La Roche (4,7 milioane lei).
În paralel, municipalitatea va aloca 5,7 milioane lei pentru realizarea documentaţiilor tehnice ale viitoarelor proiecte cu finanţare nerambursabilă şi îşi va asuma realizarea investiţiilor obligatorii pentru derularea proiectelor cu finanţarea europeană.
"Spre exemplu, podul peste Peţa trebuie reabilitat pentru că pe aici va trece linia de tramvai, iar ulterior nu se va mai putea interveni", a explicat Florea.
Investiţii incerte
În ceea ce priveşte investiţiile noi, municipalitatatea nu a prea avut de ales. "Intenţionăm să lansăm cât mai multe licitaţii şi să avem contracte cu clauze suspensive sau să le finanţăm din buget local", a declarat directorul.
Altfel spus, deşi va desemna executantul municipalitatea ar putea să nu demareze lucrările decât în cazul în care va câştiga finanţarea europeană, ar identifica resurse în bugetul local sau ar lua în împrumut.
În cazul în care va lucra din fonduri proprii municipalitatea va încerca să deconteze lucrările din fonduri europene în măsura în care va reuşi să îndeplinească toate criteriile după care se atribuie acestea.
Pe lista unor astfel de investiţii riscante se numără achiziţia de tramvaie second-hand, realizarea ansamblului statuar de la podul Centenarului sau a statuii lui Iuliu Maniu, modernizarea străzii Dimitrie Cantemir, reabilitarea străzii Calea Bihorului şi altele.
În ceea ce priveşte investiţiile cu finanţare europeană deja conturate municipalitatea a trecut pe listă reabilitarea unor instituţii şcolare precum Grădiniţa 20, Colegiul Naţional Mihai Eminescu sau Colegiul Traian Vuia, eficientizarea energetică a celor două spitale orădene, amenajarea a patru pieţe publice la nivel de cartie, respectiv reabilitarea Pieţei Ferdinand şi a străzii Aurel Lazăr.
Pe listă se mai numără reabilitarea termică a unor blocuri, extinderea liniei de tramvai de-a lungul pârâului Peţa din Calea Aradului până în zona Cantemir, construirea de piste pentru biciclete, extinderea podului Dacia şi construirea unui pasaj subteran pe sub Bulevardul Magheru pornind din zona Parcului Traian.
Potrivit calendarului stabilit de municipalitate proiectul de buget va fi dezbătut în şedinţă publică, pe data de 1 februarie, de la ora 16, în sala Traian Moşoiu a Primăriei. Orădenii vor putea face propuneri pe marginea proiectului inclusiv după acestă dată, până pe 5 februarie, după care forma finală a bugetului va fi supusă pe 15 februarie aprobării Consiliului Local.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.