Scoateţi banii! Fiscul recuperează mai puţin de 10% din pagubele produse de corupţii şi evazioniştii bihoreni

Tot mai mulţi politicieni, şefi de instituţii şi oameni de afaceri ajung în faţa judecătorilor pentru mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu şi evaziune fiscală. Instanţele îi condamnă, vinovaţii fac puşcărie, dar rămân cu banii.

În 2015, din cele peste 6,6 milioane lei, datorii stabilite prin sentinţe definitive, Finanţele bihorene nu au recuperat nici 10%. Motivul? "Băieţii deştepţi" şi-au pitit averile, iar în cazurile în care procurorii au reuşit totuşi să instituie sechestre pe bunurile lor încă din timpul anchetelor, în final acestea sunt scoase la vânzare prin proceduri atât de greoaie încât deseori datoriile se prescriu înainte de găsirea unor cumpărători.

La raport...

Situaţia banilor pe care statul i-a recuperat anul trecut de la persoanele condamnate în dosare de fraudă, corupţie şi spălare de bani este prezentată într-un raport făcut public recent de organizaţia Freedom House România. Realizat pe baza informaţiilor transmise de parchete, instanţe şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), documentul analizează capacitatea organelor de urmărire penală de a institui măsuri asigurătorii eficace, practica instanţelor în asemenea procese şi modul în care sentinţele de confiscare sunt puse în executare.

Potrivit documentului, deşi în timpul urmăririi penale şi procesului procurorii şi poliţiştii îşi fac treaba, aplicând chiar şi sechestre extinse, adică şi pe bunurile aparţinând familiilor persoanelor anchetate, după ce acestea îşi primesc verdictele finale statul rămâne tot păgubit. Cauza? Găurile din legislaţie, care nu face distincţie între un contribuabil obişnuit şi condamnaţi, protejându-i şi pe aceştia, în caz de "insolvenţă", de măsurile de executare silită şi de confiscarea unor bunuri provenite din infracţiuni.

Consecinţa? Din cele peste 20.000 de titluri executorii pentru recuperarea a circa 7 miliarde lei obţinute din infracţiuni, doar în o treime din cazuri s-au aplicat sechestre în faza de urmărire penală şi doar 10% din sumă a fost efectiv recuperată.

Una scriem, alta luăm

Pentru Bihor, în privinţa sechestrelor aplicate în anchete raportul indică "zero", însă nu reflectă situaţia reală întrucât, de pildă, reprezentanţii Parchetului judeţean - cel competent să investigheze alături de DNA infracţiunile de evaziune, spălare de bani şi mică corupţie - nu a transmis organizaţiei informaţii privind valoarea bunurilor pentru care s-au aplicat măsuri asigurătorii. "Nu avem astfel de evidenţe", pretinde prim-procurorul adjunct Maria Cotrău.

Surse din Poliţia Bihor susţin, însă, că valoarea sechestrelor aplicate ar fi una consistentă: "anul trecut au fost aplicate măsuri asigurătorii pe bunuri de peste 40 milioane lei, aparţinând atât inculpaţilor, cât şi unor apropiaţi ai acestora".

Cert este că, în dosarele soluţionate definitiv, prejudiciile stabilite pentru recuperare se ridică la 6,6 milioane lei, dar Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor a recuperat o sumă derizorie: doar 549.218 lei.  Altfel spus, din fiecare sută de lei, statul n-a recuperat nici 10 lei. Motivul? Majoritatea persoanelor care ar trebui executate silit sunt insolvabile şi nu deţin bunuri pe numele lor. "Nu ai ce să le iei", spune purtătorul de cuvânt al AJFP, Vasile Farc.

Plăteşti? Ieşi...

Un exemplu ar fi patronul Master, Gheorghe Mudura, condamnat pentru înşelăciune şi spălare de bani soldate cu un prejudiciu de 12,48 milioane lei, altul patronul Trei G, Ion Govoreanu, condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru un tun de 1,4 milioane lei, prin evaziune cu zahăr, şi judecat pentru o mega-evaziune de 22,5 milioane euro. Nici Mudura şi nici Govoreanu nu au bunuri care să poată fi vândute pentru ca statul să-şi recupereze paguba.

Chiar dacă ar avea, spune Farc, procedura de valorificare e în continuare greoaie. "Bunurile se vând greu şi niciodată la prima strigare, motiv pentru care licitaţiile se reiau de la un preţ scăzut, întâi cu 25% din valoarea evaluată iniţial, iar la a treia încercare pornind de la jumătate din acest preţ. Nici aşa nu prea se vând, aşa că dacă după un an evaluarea trebuie refăcută, iar Finanţele plătesc încă o dată serviciile evaluatorului", declară Farc. De multe ori, procedurile se întind atât de mult încât datoriile se şterg, termenul de prescripţie fiind de 5 ani.

Soluţia, spun specialişii, ar putea fi noul Cod penal, conform căruia eliberările condiţionate, adică înainte de ispăşirea completă a pedepselor, nu mai sunt posibile decât dacă persoana condamnată îşi achită integral obligaţiile civile, adică plăteşte prejudiciile. "Dacă vor vrea să iasă din închisoare şi să se reabiliteze, vor trebui să plătească", zice Farc. Dar câţi vor considera oare că e mai bine să fie "săraci" şi liberi, decât bogaţi şi în închisoare?...