O, demon alcool!

În România, producerea alcoolului este legală, iar falsificarea sau contrafacerea lui este tolerată. În România se promovează alcoolul pe toate canalele, deşi în toate statisticile apare în topul cauzelor bolilor şi ale mortalităţii. Legea îi pedepseşte pe cei care beau, dar societatea îl consideră bolnav sau ciudat pe cel care nu bea. Statul e de o ipocrizie astronomică - cu o mână produce alcoolul şi cu o alta îi ameninţă pe consumatori. O atitudine duplicitară, pe gustul societăţii de consum.

Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi-a asumat misiunea imposibilă de a se lupta cu colosalul Alcool şi gigantica sa industrie. O arbaletă împotriva unui portavion nuclear, sau, dacă vreţi, România contra Franţa la fotbal. La o masă rotundă, DSP a prezentat săptămâna aceasta statistici dramatice: consumul de alcool creşte, vârsta la care se dă pe gât primul pahar scade, adolescenţii îl procură uşor, tot mai multe femei socializează cu el în mână, iar gravidele nu prea înţeleg riscurile consumului în timpul sarcinii. Unicul motiv de mândrie naţională e că suntem pe locul 3 în UE la consum, cu 14 litri pe cap de locuitor înghiţit anual. Hâc!

Dar ce şanse are DSP să îi convingă pe români că băutura face rău, în condiţiile în care principalele canale de educaţie - familia, şcoala, biserica şi televizorul - stimulează sau favorizează consumul cu persuasiune? Familia, prin exemplul adulţilor, e cea care îi apropie pe copii de alcool, în timp ce sistemul de învăţământ nu doreşte cursuri de nutriţie pentru elevi. Biserica e locul în care sugarii se întâlnesc pentru prima dată cu sângele Domnului, iar televizorul toarnă cu pâlnia reclame la băuturi şi producţii în care se consumă alcool. Aparent, doar un miracol poate schimba obiceiuri şi tradiţii milenare ce glorifică băutul.

Statul cheltuieşte enorm pentru efectele nocive ale alcoolului: tratamentul bolilor cauzate sau agravate de alcool, efectele accidentelor provocate de prietenii lui Bacchus, violenţe, infracţiuni sau cure de dezintoxicare. Dar se acţionează doar asupra efectelor, la cauze nu are nimeni curajul să umble. Directoarea DSP Bihor, doamna Zoia Bitea, îşi doreşte o materie în programa şcolară prin care cei mici să deprindă obiceiuri sănătoase. Dar, până acum, legiuitorii n-au mişcat un deget. Iar anual 17.000 de români mor din cauza sesului.

La masa rotundă a existat un consens rarisim. Toată lumea a agreat că alcoolul e rău. Dar cât timp am stat noi acolo, în România au fost produse, probabil, câteva sute de tone de alcool. Curând vor apărea şi efectele: palma părintească, pumnul amical, agresiunea sexuală, divorţul, intoxicaţia din camera de gardă sau ultima suflare în mâinile SMURD-ului. Îngrozitor, nu?

Mi-ar plăcea să văd şi rezultatele unui studiu despre efectele pozitive ale alcoolului. Trebuie să existe şi aşa ceva, altfel lumea se va duce dracului pe trei cărări. Până atunci, specialiştii recomandă moderaţie! Iar pentru copii şi adolescenţi, abstinenţă. Hai, noroc!